Cei care au crezut că comunicările premierului Giuseppe Conte către Senat cu privire la criza guvernamentală ar fi oferit puțină lumină pentru a înțelege cum se va termina cea mai nebunească criză din lume nu au greșit. Cu excepția unor noi capturări, cel puțin un punct este clar: cel atac foarte dur al lui Conte la vicepremierul și liderul Ligii de Nord Matteo Salvini reprezintă piatra de mormânt nu numai a Guvernului ieșitor dar și al alianței Lega-Cinque Stelle.
Prin urmare, net de indicațiile care ar putea veni din Quirinale, pe masa de criză sunt doar două opțiuni, deși cu toate variantele cazului: fie Cinque Stelle și Pd găsesc vreo înțelegere guvernamentală, fie mergem spre alegeri anticipate.
Evident, prima verificare pe care o va efectua președintele Sergio Mattarella, care începe astăzi consultările, va fi să se înțeleagă dacă există sau nu o majoritate alternativă la cea de ieșire care ar putea da naștere la un guvern care evită alegerile anticipate si face posibila evitarea cresterii TVA cu efectele recesive inevitabile pe care le presupune. Însă drumul nu este în jos și poate că ar mai putea veni azi niște clarificări de la ședința de astăzi a conducerii Partidului Democrat.
Dacă există un acord între Pd și Cinque Stelle, durata, componența și conducerea guvernului care ar putea decurge din acesta urmează să fie definite. Nu este o întrebare lexicală, dar formele oricărui nou guvern pot fi diverse: cel mai realist este cel al unui guvern cu garanții electorale pe baza axei Pd-Cinque Stelle care implementează manevra bugetară pentru evitarea majorării TVA și reducerea numărului de parlamentari (ceea ce ar duce la amânarea alegerilor cu cel puțin 6-8 luni).
Dar un acord politic pentru o nouă majoritate ar putea da naștere atât unui guvern cu participarea directă a celor doi mari contractori (Pd și Cinque Stelle) sau unui guvern monocolor al celor Cinci Stele (pentru că sunt cea mai puternică forță parlamentară) care se folosește de sprijinul parlamentar – tot prin formula de neîncredere – al altor forțe politice care vor să blocheze drumul lui Salvini și să evite recurgerea imediată la vot.
O culoare sau două culori nu este doar o chestiune cromatică ci de mare importanță politică, dar nu este singura variantă în domeniu pentru că chiar ieri secretarul Pd, Nicola Zingaretti, prin prisma managementului de azi era obligatoriu și a ridicat ștacheta argumentând că există doar două alternative în domeniu fără nicio articulare tactică: fie un Guvern Pd-Cinci Stele pe termen lung, adică care durează toată legislatura, fie alegeri. Cât de realistă este cererea pentru un guvern legislativ și nu un simplu truc tactic pentru a valorifica dinamismul fostului premier Matteo Renzi va rămâne de demonstrat.
Dar, dincolo de durata Guvernului și bineînțeles de programele acestuia – Partidul Democrat și-ar dori un fel de dezavuare a ceea ce a făcut Guvernul în deplasare – esențială va fi componența conducerii de vârf a noului Executiv, începând cu primul-ministru. . Cu discursul de ieri la Senat, Conte și-a recâștigat creditul în stânga, dar va fi suficient pentru a susține confirmarea acesteia la Palazzo Chigi? Partidul Democrat ar fi dispus să-l voteze sau va cere discontinuitate?
Rămâne de văzut, fără a uita că, dincolo de indicațiile forțelor politice, în realitate desemnarea noului prim-ministru aparține exclusiv șefului statului. Pe de altă parte, care pare deja ieșit, pe lângă Salvini, evident, este celălalt vicepremier și acesta este liderul politic al celor Cinci Stele, Luigi Di Maio, care a susținut mereu toate mișcările, chiar și cele mai îndrăznețe, ale Ligii Nordului, de la securitate la politica economică.
Pe scurt, meciul este în faza incipientă și este orice altceva decât simplu, dar ceva mai multă certitudine pare să apară. Sau așa pare.
