Cazul Bini Smaghi continuă să îngrijoreze guvernul italian. După invitația premierului Silvio Berlusconi de a demisiona, șeful Farnesinei, Franco Frattini, l-a încurajat și pe Lorenzo Bini Smaghi să părăsească consiliul de administrație de la Frankfurt. Pe 24 iunie, Consiliul European va da undă verde lui Mario Draghi, actualul guvernator al Băncii Italiei, pentru a-i urma pe francezul Jean-Claude Trichet la conducerea Băncii Centrale Europene. Un ultim obstacol rămâne: un acord nescris între guvernele europene impune ca cei opt membri ai direcției BCE să fie fiecare dintr-o țară diferită. Italia îl are deja pe Bini Smaghi și, pentru a-i face loc lui Draghi, bancherul florentin ar trebui să demisioneze. În ciuda presiunilor din partea guvernelor italian, francez și german, Bini Smaghi este încă în poziția sa, care nu ar face decât să-i succedă lui Draghi la cârma viei Nazionale.
În special, Franța este deranjată de încăpățânarea bancherului. Parisul nu vrea să fie tăiat din camera de control a Frankfurtului odată cu plecarea lui Trichet de la fața locului și cere ca Bini Smaghi să plece pentru a fi înlocuit de un francez. Apelul guvernului italian nu a avut nici un folos, amintind de precedentul din 2003 cu relația Banque de France – BCE dintre Christian Noyer și Trichet. Rămâne greu de înțeles strategia jucată de Bini Smaghi. Probabil că îi este garantat un post în direcția de la via Nazionale, ceea ce ar deschide posibilitatea de a deveni guvernator în câțiva ani. Dar meciul din jurul Palazzo Koch pare deja marcat de două facțiuni opuse: linia opțiunii externe, mai politizată, apreciată de Tremonti și cea a succesiunii interne, dragă establishment-ului liberal. Pentru ambele părți, Bini Smaghi nu este candidatul în fruntea listei.
