Un flop duce la altul. Nu este pace pentru Milanul lui Mihajlovic, care după ce a remizat împotriva penultimului Carpi a repetat împotriva Veronei de jos, ce mai la San Siro. Rezultat dezamăgitor, la fel ca ploaia de huiduieli care a căzut asupra rossonerilor la finalul meciului. Trebuia să fie duminica răscumpărării, în care să ne apropii de zona europeană (apropo de Liga Campionilor, sincer, nu are sens) și să redescoperim un vârf de fericire. S-a transformat în cel mai de jos punct al conducerii lui Mihajlovic și nu doar așa cum se vede pe teren.
„Nu vorbesc niciodată despre arbitri, dar ei ne fac rău – explozia antrenorului sârb. – Ne-au anulat două goluri regulate și ne-au refuzat un penalty pe Bonaventura: nu vreau să fiu considerat un prost, așa că nu intru”. Nu că episoadele menționate îi dovedesc că se înșeală (offsaidurile cu pricina nu existau și împingerea lui Marquez asupra lui Bonaventura a depășit cu mult limita permisă), doar că e ciudat să justifice un egal pe teren propriu cu Verona vorbind despre arbitru. Și de fapt clubul, deși dezvăluia o oarecare supărare la munca lui Valeri, a preferat să nu comenteze deloc.
Pe firul care se desfășoară între Arcore și Via Aldo Rossi este mai presus de toate nemulțumirile cu o clasare proastă (locul șapte la -7 din zona Campionilor) și cu un joc și mai prost, puternic subliniat de (puținii) suporteri prezenți la stadiu. Rossonerii ar fi putut câștiga dar substanța nu s-ar fi schimbat: așa nu vei merge în Liga Campionilor și, cel mai probabil, nici măcar în Europa League. Problema echipei este mai presus de toate psihică și aceasta este cea mai mare greșeală a lui Mihajlovic: nimic din mentalitatea lui dură și de câștigător nu a ajuns în grupă.
Milan pare să sufere mai ales din cauza așa-ziselor „jocuri ușoare”, acelea în care victoriile nu sunt o opțiune, ci o obligație. Se întâmplase deja împotriva lui Carpi și ieri istoria s-a repetat cu Verona, ultima în clasament și încă fără victorii. Rossonerii au început bine și apoi s-au stins, atât de mult încât primele fluiere de la San Siro au sosit la finalul primei reprize. În al doilea, episodul care ar putea șterge temerile: un pas al lui Luiz Adriano pentru Bacca și mingea în plasă chiar sub Curva Sud (52’). Toate la vale? Nicio sansa.
În minutul 57 roata s-a întors complet: fault de De Jong asupra lui Greco, penalty (transformat de Toni) și expulzare. Mihajlovic a încercat să-și revigoreze echipa înlăturându-l pe Luiz Adriano (cine știe de ce…), Niang și Montolivo pentru Kucka, Bertolacci și Cerci, dar rezultatul, datorită unui pic de ghinion, a rămas 1-1. Un punct care valorează foarte puțin pentru Milan, care este nevoit să-și lase deoparte visele de glorie și să se concentreze pe realitatea amară: Europa este departe și, mai rău, este greu de văzut cum s-ar putea apropia.
