Din cauza pandemiei, principalele țări europene s-au lansat măsuri fără precedent de susținere a pieței muncii, care au fost fundamentale pentru stabilitatea sistemului; cu toate acestea, trebuie aceste intervenții sunt și ele limitate în timp, astfel încât să limiteze efectele nedorite. Aceasta, în rezumat, este opinia exprimată de Banca Centrală Europeană în ultimul său buletinul lunar. O poziție care alarmează milioane de muncitori și în Italia, unde interdicția de a trage se va încheia la sfârșitul lunii martie iar repercusiunile asupra nivelurilor de ocupare vor fi inevitabile.
„Măsurile care vizează menținerea locurilor de muncă au atins niveluri fără precedent în primele luni de la debutul pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, joacă un rol important în explicarea evoluțiilor pieței muncii în această perioadă”, scriu economiștii BCE, amintind că în aprilie, când primele măsuri de izolare au fost în vigoare, în majoritatea țărilor din zona euro au fost impuse restricții privind programul de lucru. Dacă analiza se limitează la principalele patru țări din zona valutară, restricțiile au afectat 15% din toți angajații din Germania, 34% în Franța, 30% în Italia și 21% în Spania.
„Deși aceste niveluri au scăzut de atunci, ele rămân în continuare ridicate – continuă buletinul – Se așteaptă ca, în trimestrul IV 2020, numărul lucrătorilor afectați de măsurile care vizează menținerea locurilor de muncă crește în urma noilor măsuri de izolare".
BCE subliniază apoi că „măsurile care vizează menținerea ocupării forței de muncă ajută la menținerea stabilă a ocupării forței de muncă pe termen scurt, dar este important ca acestea să fie planificate astfel încât să limiteze efectele nedorite. Din acele motive durata lor ar trebui să fie limitată în timp: pentru a nu împiedica restructurarea economică necesară, rămânând în același timp în vigoare pentru o perioadă suficient de lungă pentru a păstra locurile de muncă productive care altfel ar putea fi pierdute”.
