Npl, unde suntem? În ziua în care toate atentia pietelor şi ale presei li s-au adresat Def lansat de Guvern, care mărește deficitul/PIB la 2,4%, luând rămas bun de la reducerea datoriei publice și profitând de respingerea foarte probabilă a Bruxelles-ului, la Venetia Lido Banca IFIS a organizat editia saptamana a Intalnirii Npl. Cel pentru care directorul general al băncii venețiane, Giovanni Bossi, a sugerat și o nouă modalitate de a citi acronimul despre care știm cu toții că se dizolvă în „împrumuturi neperformante”. Credite neperformante, credite neperformante, ca să spun în italiană. Dar Bossi trece deja la pasul următor, „next performing level”, următorul pas este acela de a dispune de acea masă uriașă de credite, care astăzi cântăresc mai puțin pe bilanţurile băncilor italiene, dar care continuă să existe.
„Doar 5 miliarde au fost recuperate până acum – a spus Bossi, zgâriind câteva cifre –, din totalul de 252 de miliarde de credite neperformante calculate în Italia în iulie 2018, care reprezintă suma celor 127 de miliarde de NPL brut suportate încă de bănci. iar cele 130 de miliarde, întotdeauna brute, deja vândute în ultimii ani”. La sfârșitul anului, conform estimărilor Monitorizării pieței NPL Banca IFIS, creditele neperformante brute deținute în continuare de băncile italiene vor fi de 105 miliarde, practic jumătate din cele 200 de miliarde din 2015. Traduceți în termeni neți, vor fi 35 față de 90 în urmă cu trei ani și vor continua să ocupe aproximativ jumătate din bilanţurile instituţiilor de credit, faţă de 31% în 2010, înainte de explozia crizei creditelor neperformante.
Asta nu înseamnă însă că creditele neperformante sunt absorbite: cifra rămâne cea de 5 miliarde, dar celelalte sunt vândute altor entități financiare, uşurând ponderea asupra bilanţurilor băncilor. „În 2018, conform estimărilor noastre, se vor tranzacționa 83 de miliarde Npl – spune Bossi – cu 17% mai mult decât în 2017”. O estimare generoasă, redusă în timpul procedurilor de intervenția lui Paolo Corradino, director adjunct al supravegherii BCE, care a limitat mai întâi cifra la 65 de miliarde conform estimărilor de la Frankfurt, iar apoi a anunțat o dezbatere internă la Eurotower cu privire la o posibilă distincție de reglementare între -creditele neperformante, adică creditele neperformante, stadiul „terminal” al datoriei, și UTP-urile (cu puțin probabilitate de plată), adică așa-numitele credite problematice, considerate „o categorie tranzitorie”.
În orice caz, mai mult de jumătate din masa totală a creditelor neperformante, 53% din cele 252 de miliarde, adică 191 de miliarde, au fost tranzacționate de-a lungul anilor de doar 6 subiecți si Banca IFIS se numara printre acestea, alaturi de DoBank, Cerved, Prelios, Tersia si Sga, marturisind o piata polarizata, desi eterogena, in conditiile in care, asa cum subliniaza Bossi, „sunt credite de diverse origini, calitativ foarte diferite de cele ale criza din Spania din 2011, când toate erau legate de împrumuturile imobiliare”.
Iată de ce grija de care este nevoie „trebuie să fie și artizanală, sunt necesare aptitudini și specialități. Dar riscul sistemic, după părerea mea, l-am lăsat în urmă”, spune directorul băncii fondată în 1983 de Sebastien Egon Fürstenberg și specializată în factoring. Dar cât timp va dura recuperarea tuturor creditelor neperformante, dacă în câțiva ani s-au recuperat doar 5 miliarde de euro? O profeție dificil de făcut, chiar și pentru un bancher optimist precum Bossi, de ex apoi se ocupă de ea oaspetele de onoare venețian, economistul Luigi Zingales: „Va dura nu mai puțin de 20 de ani. Uită-te doar la exemplul Banco di Napoli: aproape totul a fost recuperat, dar a durat 20 de ani”.
