Ar trebui să se încheie pe 31 martie blocarea concedierilor stabilit de Guvern în Legea bugetului 2021. Dacă noul executiv condus de Mario Draghi nu aprobă o prelungire, 20% dintre companii ar putea urmări concedieri prevăzută.
Îl susține Aidp - asociația directorilor de personal - într-o anchetă internă efectuată în rândul asociaților săi pentru a face un punct de prognoză asupra a ceea ce se va întâmpla la sfârșitul acelei date dar și asupra problemei concedierii, în ultimă instanță, a angajaților care vor refuza vaccinul (nu este cerut de lege).
Intrând în detaliu, 1 din 5 companii dintre cei chestionați intenționează să concedieze, în timp ce aproximativ 24% nu au luat încă o decizie iar unele dintre ele au afirmat că depinde și de eventualele măsuri de sprijin care vor fi luate. 9% vor continua cu concedieri în timp ce 53,5% nu se așteaptă la nicio concediere.
„Cât de ușor este de profețit, la finalul blocului pe disponibilizări, la ultima dată stabilită sau la o altă dată ulterioară care urmează să fie eventual definită, va dispărea bariera de reglementare și vom vedea un număr important de disponibilizări economice – explică el. Isabella Covili Faggioli, președintele Aidp -. Din investigația noastră reiese un datum pe care l-am putea defini ca fiind evident. O parte semnificativă a companiilor noastre vor fi nevoite să demareze planuri de restructurare, în special în sectoarele cele mai afectate de consecințele urgenței pandemice, ținând cont de scăderea PIB în 2020 de aproximativ 9 la sută! Cu toate acestea, rămâne o gamă largă de incertitudine cu privire la ce trebuie făcut și aici, probabil, multe vor depinde și de alegerile politicilor de muncă și politicilor economice pe care noul guvern le va implementa”.
Printre măsurile de sprijin pe care companiile le consideră cele mai utile pentru protejarea ocupării forței de muncă și menținerea nivelurilor de angajare, aproximativ 82% dintre respondenți au indicat că măsuri fiscale și de asigurări sociale care vizează reducerea costurilor cu forța de muncă. Pentru 48,50% confirmarea derogării contractelor cauzale pe durată determinată și pentru 41,34% stimulentele pentru angajare pe categorii de lucrători (tineri, femei, șomeri). De menționat că în jur de 20% au cerut prelungirea concedierilor de la Covid și 22% pentru reforma centrelor de angajare. În sfârșit, peste 30%, consolidarea contractului de extindere sau alte forme de stimulare pentru pensionarea anticipată.
Un alt subiect important sunt vaccinurile: doar 2,72% din eşantion au răspuns că studiază posibilitatea concedierii. În majoritatea cazurilor, prudența predomină. 40% declară că nu s-au gândit încă la asta, în timp ce aproximativ 37% se gândesc la creșterea informațiilor de comunicare și de sănătate pentru a încuraja vaccinarea. 9%, in schimb, daca rolul si jobul o permit, vor pune angajatul in smart working. 3,5% se gândesc la măsuri disciplinare, în timp ce pentru 8,5% refuzul vaccinării nu va fi o problemă pentru că vor continua cu măsurile de protecție a sănătății deja în vigoare.
„Calaltă față a monedei demiterii legate de urgența Covid – continuă președintele Aidp – este concedierea angajaţilor care nu doresc să fie vaccinaţi dat fiind caracterul neobligatoriu al legii. În momentul de față, întrebarea este mult dezbătută în rândul avocaților muncii și nu a apărut o singură linie și totuși, aș dori să subliniez poziția managerilor de personal care, în fața unei alegeri atât de dificile și complexe, fac să prevaleze prudența și atenția față de oameni. , înclinând spre utilizarea unor instrumente alternative și persuasive precum campaniile de informare și comunicare privind vaccinurile, utilizarea smart working acolo unde este posibil, aceasta pentru a evita soluții traumatizante precum concedierea”.
