Inovația adusă de soluțiile fintech operațiunilor de factoring, mai ales în contextul finanțării lanțului de distribuție, integrează pozitiv oferta de servicii de susținere a capitalului de lucru al companiilor. Vorbind astăzi la Milano la conferința „Supply Chain Finance: creditul lanțului de aprovizionare către noi perspective” organizat de Supply Chain Finance Observatory al Școlii de Management a Politehnicii din Milano, Rony Hamaui, membru al comitetului executiv în calitate de Past President al Assifact, asociația care reunește principalii operatori ai unei afaceri care în Italia valorează în jur de 13. % din PIB, a definit relația dintre factoring și fintech ca o relație „win-win”, avantajoasă și de succes pentru ambele. „Factoringul – a subliniat Hamaui – oferă un serviciu mai complex, bogat și personalizat, axat pe managementul creditului comercial. Compania de factoring, care se prezintă ca partener strategic al companiei, stabilește o relație profundă cu clientul. Fintech crește eficiența sistemului și reduce costurile de operare, maximizează economiile de scară și face posibilă acoperirea unor segmente de clienți care nu sunt deservite în prezent”.
În lanțul de distribuție, așa-numitul „reverse factoring” se impune tot mai mult ca un instrument financiar prin care o mare companie, lider al lanțului său de aprovizionare, poate facilita, grație unui acord-cadru cu o companie de factoring, accesul la credite de la parte din furnizorii săi selectați care se vor putea bucura de condiții preferențiale tocmai pentru că creditele lor, recunoscute de marea companie client, sunt mai puțin riscante.
În 2017, dintr-o cifră de afaceri totală de factoring de 222 de miliarde de euro, reverse factoring a ajuns la 16 miliarde de euro, cu o creștere de 13% față de anul precedent. Potrivit Assifact, care desfășoară cercetări în comun pe acest subiect cu Supply Chain Finance Observatory, creșterea poate fi accelerată și mai mult datorită inovației aduse de platformele și soluțiile fintech. Cu condiția ca Rony Hamaui să sublinieze în discursul său că nu se creează disparități competitive. Pentru aceasta, Hamaui a sperat ca viitoarea reglementare europeană, care se îndreaptă din ce în ce mai mult către un fel de statut legal al fintech-ului, să se bazeze pe principiile proporționalității („reguli proporționale cu activitatea desfășurată și cu riscurile asumate”), pe un mediu de concurență echitabil („ aceeași activitate, aceeași reglementare”) și neutralitatea tehnologică („favorizarea dezvoltării de noi tehnologii fără a genera dezechilibre competitive”).
