Nu atât de mult, dar Decretul de Dezvoltare vorbește puțin și despre exporturi și internaționalizare. Nu există vești șocante, mai degrabă niște simplificări normative și - sperăm - o mai mare raționalitate a intervențiilor.
Să vedem pe scurt care sunt prevederile care privesc cel mai îndeaproape această chestiune.
Fond pentru creștere durabilă și pentru promovare în străinătate
Una dintre pietrele de temelie ale decretului legislativ adoptat vineri de Consiliul de Miniștri este „Fondul pentru creștere durabilă”, care provine din reorganizarea fondului special de rotație pentru inovare tehnologică (fostul FIT). Obiectivul primordial al Fondului este finanțarea de programe și intervenții pentru competitivitatea și susținerea sistemului de producție pe baza unor proiecte de interes național semnificativ, articulate pe trei linii strategice: 1) promovarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare; 2) revitalizarea zonelor aflate în situații de criză prin semnarea acordurilor de program; 3) promovarea prezenţei internaţionale a companiilor şi atragerea investiţiilor străine. Pentru fiecare obiectiv este creată o secțiune dedicată în cadrul Fondului.
Pentru a strânge fondurile necesare pentru Fond, este de așteptat abrogarea a 43 de reguli privind facilitarea afacerilor, gestionat de MiSE (printre care legea nr. 488/1992 si cele referitoare la programarea negociata sau Contractele Program, Contractele de Localizare si Contractele de zona). Astfel se vor recupera aproximativ 650 de milioane de euro în 2012, plus alte 200 de milioane în anii următori, la care trebuie adăugat resurse ale „Fond revolving pentru sprijinirea afacerilor și investiții în cercetare (FRI)” infiintat la Spa Cassa Depositi e Prestiti estimat la aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Banii pot fi folosiți pentru împrumuturi subvenționate care prevăd rambursări și, limitat la intervențiile finanțate de UE și Regiuni, de asemenea ad alte forme de reliefcu excepția creditului fiscal. Intervențiile nerambursabile sunt eliminate.
Modalitățile de utilizare a Fondului pentru promovarea prezenței internaționale a companiilor și atragerea investițiilor din străinătate trebuie definite în următoarele luni, dar este totuși un instrument important si de urmarit cu atentie.
Reguli suprimate
Intre 43 regulile suprimate din decretul de dezvoltare, 4 privesc direct măsuri și contribuții pentru operațiuni de internaționalizare. Acestea sunt:
- Contribuții către organizații, institute și asociații pentru realizarea de inițiative promoționale specifice, suplimentare activității de promovare publică (Legea 1083/54);
- Contribuții la consorții de export între întreprinderi mici și mijlocii (Legea 83/89);
- Contribuții la consorții agroalimentare și turistic-hoteliere (Legea 394/81 – art. 10);
- Contribuții care vizează încurajarea desfășurării unor activități de promovare specifice de importanță națională și implementarea de proiecte care vizează favorizarea, în special, a internaționalizării întreprinderilor mici și mijlocii (art. 22.1 din Decretul legislativ 143/98).
Aceste reglementări au vizat, din diverse motive, contribuții pentru consorții de export sau alte activități promoționale. Intenția este clară de a concentra primele contribuții asupra noilor consorții de internaționalizare, a doua activități în cadrul general al inițiativelor planificate de noul ICE: de aceea abrogarea lor este mai mult decât logică și binevenită.
Noutăți pentru ICE și Enit
Sunt introduse măsuri organizatorice ulterioare pentru demararea și extinderea activitățiiICE. În special este fixat la 450 (în loc de 300, ca înainte) dotarea de personal a Agenției cu intrarea consecutivă în rolurile Mise a angajaţilor rămaşi.
În sala de control este prevăzută prezența ministrului cu responsabilitatea turismului, a ministrului politicilor agricole, a președintelui Conferinței Regiunilor și a sistemului cooperativ.
Este demarată și reorganizarea rețelei Enit din străinătate. Progresista absorbția celor 25 de birouri externe ale Enit în cele ale Ministerului Afacerilor Externe va avea ca rezultat o economie aproape completă a costurilor de operare, care pot fi estimate la mai mult 12,7 de milioane de euro.
Așa cum sa prevăzut deja pentru noua agenție ICE, se are în vedere o reorganizare semnificativă a angajării personalului Enit în fața unei misiune și activități care privesc în principal contextul internațional.
Pe acest front, ar fi putut fi ceva mai mult curaj în a face reduceri, în condițiile în care Enit este acum o instituție goală, deoarece competențele sale au fost transferate în regiuni. Ar fi putut fi desființată prin transmiterea competențelor reziduale către ICE sau către regiuni și prin vânzarea sau folosirea birourilor italiene și externe. Dar cel puțin un prim pas a fost făcut.
Sprijin pentru internaționalizare
Legea (art. 42) reorganizează și simplifică procedurile referitoare la Fondul pentru internaționalizare instituit prin Legea 394/81 și administrat de SIMEST, instituind și o rezervă egală cu 70% din resursele pentru IMM-uri. În special, stabilește că termenii, condițiile și condițiile
intervențiile, activitățile și obligațiile managerului, funcțiile de control precum și componența și atribuțiile Comitetului de administrare a acestui Fond se stabilesc prin decret nereglementator al ministrului dezvoltării economice.
Se nasc consortii pentru internationalizare
Sunt puse la punct consortii de internationalizare, ale cărui misiune se va adresa noilor forme de internaționalizare, formare, promovare a Made in Italy. De fapt, acestea au ca obiect difuzarea internațională a produselor și serviciilor întreprinderilor mici și mijlocii precum și sprijinirea prezenței acestora pe piețele externe, inclusiv prin colaborare și parteneriate cu companii străine.
Sectoarele de care aparțin firmele din consorțiu sunt extinse și la cele de servicii și comerț și agroalimentare.
Componența noilor consorții este, de asemenea, deschisă posibilei participări a entităților publice și private, băncilor și companiilor mari. Sunt confirmate impozite pe muncă al Ministerului Dezvoltării Economice pentru sprijinirea proiectelor de internaţionalizare. Aceste contribuții vor merge către acoperire de cel mult 50 la sută din costurile suportate prin consortii pentru execuția proiectelor de internaționalizare, care urmează să fie implementate și prin contracte de rețea cu întreprinderi mici și mijlocii neconsorțiale. Proiectele pot avea o durată multianuală, cu alocarea de cheltuieli pe ani unici. Cerințele subiective, criteriile și modalitățile de acordare a contribuțiilor vor fi stabilite printr-un decret nereglementator al ministrului dezvoltării economice, care se emite în termen de nouăzeci de zile de la data intrării în vigoare a legii de transformare a decretului de dezvoltare.
Pentru a evita dispersarea resurselor în mici intervenții, contribuțiile de susținere a proiectelor de internaționalizare ale diferitelor organisme, organizații sau asociații se concentrează acum doar pe proiectele realizate de noile consorții de internaționalizare, de Camerele de Comerț din străinătate și de comerț. asociațiile.
Protecția Made in Italy: sancțiunile încredințate Camerelor de Comerț
Se bazează pe sistemul Camerei de Comerț puterea de sanctionare in cazul incalcarii prevederilor prevazute pe tema Made in Italy care impune deținătorilor sau licențiaților mărcilor să însoțească produsele sau mărfurile fie cu indicații precise și evidente asupra originii sau provenienței străine, fie în orice caz suficiente pentru a evita orice neînțelegere a consumatorului cu privire la originea reală a produsului.
Scopul este de a consolida acțiunea împotriva comportamentelor ilegale care implică utilizarea mărcii în așa fel încât să-l inducă pe consumator să creadă că produsul sau bunurile sunt de origine italiană, în conformitate cu legislația europeană privind originea.
Un ultim comentariu
După cum spuneam mai devreme, nu există știri extrem de relevante în dezvoltarea activităților de export și internaționalizare a companiilor noastre. Mai presus de toate, lipsesc cele două puncte fundamentale pentru creșterea prezenței companiilor noastre pe piețele externe: întărirea între intervenții (de asigurări și financiare) de susținere a exporturilor și a creditului din sistemul bancar; extinderea instrumentaţiei de susţinere a investiţiilor străine ale companiilor noastre.
Din punctul de vedere al promovării Made in Italy, pe de altă parte, s-au înregistrat progrese bune, cu posibilitatea utilizării Fondului pentru creștere durabilă și în acest scop, consolidarea ICE, nașterea Consorțiilor pentru internaţionalizarea şi rolul central al camerelor de comerţ în deciderea sancţiunilor pentru protecţia Made in Italy. Nu este mult, dar este totusi ceva, sperand ca imbunatatirile sa nu se termine aici.
