Acțiune

Ungaria, Orbán aprobă „legea sclaviei”. Iată ce prezice

Două reforme care subminează statul de drept au fost aprobate în Ungaria în câteva săptămâni - Europa tace, dar cetățenii ies în stradă împotriva „legii sclaviei” care crește orele suplimentare anuale de la 250 la 400 și amână plățile către angajați.

Ungaria, Orbán aprobă „legea sclaviei”. Iată ce prezice

Viktor Orbán își continuă drumul, indiferent de Europa, dar și de regulile normale care ar trebui să stea la baza unui stat de drept. În acest context, Bruxelles-ul răspunde cu o tăcere asurzitoare, preferând să închidă ochii la ceea ce se întâmplă în Ungaria pentru a evita probleme (economice și sociale) care ar putea afecta și celelalte state ale Uniunii.

În puțin peste două săptămâni, partidul național conservator, Fidesz, a aprobat două reforme care au declanșat proteste de stradă în toată țara. Mai întâi cel al sistemului judiciar, care pune Instanțele în mâna puterii executive, apoi cel al muncii care crește orele suplimentare pe care firmele le pot solicita angajaților de la 250 la 400, prelungind timpii de plată la infinit.

Hotărâri în fața cărora ungurii, duminică, 16 decembrie, au decis să iasă în stradă pentru a patra oară în câteva săptămâni. Sloganul manifestației este „Crăciun fericit, prim-ministru”, o expresie care preia cuvintele folosite de însuși Orbán în dezbaterea parlamentară asupra noii legislații a muncii, definită de sindicate. „legea sclaviei”.

Ce prevede? Numărul maxim de ore suplimentare permise merge de la 250 la 400 de ore pe an, timpii de plată pentru acestea sunt triplati, iar negocierile pot avea loc direct între angajați și companii, fără a se negocia cu sindicatele. Consecințele acestei legi sunt deja la îndemâna tuturor: este greu de gândit că un angajat ar putea refuza să lucreze ore suplimentare, temându-se de repercusiuni din punct de vedere al muncii. Prin urmare, ca urmare, fiecare lucrător va trebui să lucreze și sâmbăta sau, alternativ, să mărească programul de lucru la 10 ore pe zi de luni până vineri.

Protestele, după cum am menționat, nu se limitează la noua lege a muncii, ci și la decizia primului ministru de a crea un sistem paralel de instanțe administrative raportând direct ministrului justiției. Aceste instanțe se vor ocupa, printre altele, de chestiuni precum legea electorală, corupția și dreptul de a demonstra.

Manifestațiile au avut loc în principal în capitală, Budapesta, dar au implicat și alte orașe. Suporterii lui Orbán nu par prea îngrijorați momentan. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orbán, a susținut că protestele au fost organizate de „credincioșii” lui Soros care „urăsc deschis creștinii”.

În acest context, Europa rămâne în veghe, favorizând „realismul politic” în detrimentul drepturilor. Relațiile economice existente între țările Vișegrad și UE, în special Germania, par mai importante decât orice „lege”.

cometariu