Dacă este adevărat suntem ceea ce mâncăm, este și adevărat că ceea ce mâncăm poate schimba lumea. Nu mai este suficient să reducem combustibilii fosili în industrii, să stingem lumina și să luăm o bicicletă: încălzirea globală poate fi oprită doar dacă ne schimbăm stilul de viață, începând cu alimente.
Potrivit prognozelor, în 2050 sectorul agricol ar putea produce, numai din UE, peste o treime din emisiile de gaze terestre, responsabile de creșterea temperaturilor. În special, sectorul de animalele sunt responsabile pentru aproape 15% din emisiile globale, mai mari decât cele produse de toate mașinile, camioanele, avioanele, trenurile și navele din lume. Carnea roșie furnizează doar 1% din calorii populației lumii, în timp ce reprezintă 25% din toate emisiile de la creșterea animalelor și agriculturii. În plus, agricultura intensivă contribuie și la formarea particulelor fine, acele particule minuscule capabile să pătrundă în plămâni și să intre în sânge.
Multe studii mărturisesc, de asemenea, că schimbările climatice pot favoriza răspândirea agenților patogeni și apariția de noi epidemii. În același timp, numărul persoanelor care suferă de foame continuă să crească, iar pandemia de coronavirus pune în pericol serios securitatea alimentară și nutrițională a peste 130 de milioane. Printre factorii cheie se numără variabilitatea climei.
Potrivit ONU, cele mai potrivite diete pentru reducerea poluării și păstrarea sănătății sunt cinci: mediteraneeană, carnivoră climatică, pescetariană, vegetariană și vegană. Cu toate acestea, nu trebuie neapărat să renunți la carnea roșie pentru a face diferența: poți alege să-ți reducă consumul. Dar sursele de proteine pe bază de plante (leguminoase, cereale integrale și nuci) sunt cele mai ecologice opțiuni. În general, un occidental mediu ar trebui dublarea consumului de legume comparativ cu standardele sale.
O schimbare ecologică la masă pare acum inevitabilă, așa cum se subliniază și în cartea de Eliana Liotta: "Mâncarea care ne va salva” prezintă în premieră o reflecție care pleacă de la o abordare științifică, atât din punct de vedere ecologic, cât și nutrițional, cu avizul Institutului European de Economie și Mediu (EIEE, Institutul European pentru Economie și Mediu) și Proiectul EAT al Fundației Grupului San Donato.
Cartea prezintă cele cinci diete propuse de ONU, atât eco-carnivore, cât și vegetale, capabile în același timp să atenueze emisiile poluante și starea de sănătate. Acolo Dieta mediteraneană include legume din belșug, carne roșie doar o dată pe săptămână și consum moderat de produse lactate. Acolo dieta carnivoră climatică: care reduce carnea de rumegătoare și produsele lactate (carne de vită, ied, vițel și miel au cel mai mare impact asupra climei per gram de proteine). Acea pescetarian in schimb presupune consumul de peste dar nu de carne si in unele variante nici macar de produse lactate. Apoi mai este dieta vegetarian: exclude carnea și peștele, dar nu ouăle, laptele și produsele lactate. Dieta vegană: admite doar surse vegetale si exclude orice produs de origine vegetala.
Prin urmare, alimentele prietenoase cu planeta este și cel mai bun prieten al sănătății noastre. Dacă populația lumii ar reuși să-și dubleze consumul de legume până în 2050, încălzirea globală ar fi oprită și mai mult de 11 milioane de decese pe an din cauza obiceiuri alimentare proaste. Cum să o evite? Concentrarea pe inovare, combaterea risipei alimentare și creșterea educației alimentare a populației cu agricultura eco-durabilă.
