Europa urmărește și pregătește contra-mișcări după votul cu o foarte mare majoritate bipartizană din Congresul SUA care impune noi sancțiuni Rusiei, dar și Iranului și Coreei de Nord. Președintele Donald Trump a declarat că va semna măsura care încă îl leagă în libertatea de manevră în relațiile cu Kremlinul pe care parlamentul american vrea să-l sancționeze atât pentru amestecul ilegal în alegerile prezidențiale din SUA, cât și pentru anexarea Crimeei.
Reacția Moscovei nu a întârziat să apară: Vladimir Putin a anunțat expulzarea a 755 de diplomați americani din Rusia ca răzbunare pentru sancțiunile împotriva Moscovei aprobate de Congresul SUA. Anunțul președintelui rus confirmă pumnul dur al Moscovei și vine în ciuda faptului că prevederea nu a intrat încă în vigoare. Textul proiectului de lege se află de fapt pe masa președintelui Donald Trump care, deși s-a angajat să-l semneze, încă nu a făcut acest lucru. „El a spus clar că o va face”, subliniază vicepreședintele Mike Pence, atenuând criticile.
Europa se uită la reluarea „războiului rece” dintre cele două blocuri american și rus pentru că vede în pericol dezvoltarea proiectelor începute cu Moscova în domeniul energetic, care riscă să penalizeze companiile europene, inclusiv ENI.
Care sunt proiectele? Opt proiecte energetice aflate în derulare în Europa ar putea fi afectate de cea mai recentă versiune a sancțiunilor pregătite de Statele Unite împotriva Rusiei. Lista, aflată în considerare de Uniunea Europeană, ar include:
– Gaze Naturale Lichefiate Baltice (Shell și Gazprom);
– Blue Stream (Eni și Gazprom);
– Cpc Pipeline (Shell, Eni și Rosneft);
– Nord Stream1 și Nord Stream2;
– extinderea Shakhalin2 (Shell și Gazprom);
– Shah Deniz și South Caucaus Pipeline (BP și Lukoil);
– Zhor (Bp, Eni și Rosneft).
Deosebit de important pentru Eni este proiectul Zohr – uriașul zăcământ de gaz descoperit de grupul italian în Egipt și lansat cu mare viteză către producție.
Printr-o declarație făcută sâmbăta trecută, secretarul de stat Rex Tillerson a încercat să atenueze preocupările exprimate de președintele Comisiei UE, Jean Claude Juncker, dar și de guvernul de la Paris, care a definit proiectul de lege american drept „ilegal”, precum și de către ministrul de externe german Sigmar Gabriel care a avertizat: „Berlinul nu va accepta în niciun caz o aplicare extrateritorială a sancțiunilor americane împotriva companiilor europene”. Deocamdată, SUA răspunde că „vor lucra împreună cu aliații și prietenii pentru a se asigura că mesajul este înțeles clar de Rusia, Iran și Coreea de Nord”. Dar puzzle-ul rămâne.
