Optzeci și cinci de milioane de euro pentru 2020, 128 pentru 2021, 170 pentru 2022 să fie raportate ca cheltuieli pentru planificarea executivă, pentru siguranța teritoriului cu risc hidrogeologic. Ceva (puțin) se mișcă în protecția peisajului și a Municipiilor. Acolo legea bugetului de îndată ce a fost aprobat, a alocat acele fonduri pentru primii trei ani și pentru următorii ani. Din 2022 până în 2034, prognoza crește (ușor) la 200 de milioane pe an. Bani destinați eficienței energetice a școlilor, clădirilor publice și bunurilor municipale, pentru a face drumurile sigure. În orice caz, municipalitățile vor trebui să informeze Ministerul de Interne cu privire la valorile cheltuielilor până la data de 15 ianuarie a anului exercițiului financiar de referință.
Victoria nu poate fi revendicată, dar este un pas înainte în comparație cu nevoile enorme ale Regiunilor, Municipalităților și comunităților montane de a menține în siguranță milioane de cetățeni. Unde în fiecare an pagubele se ridică la miliarde de euro, când nu trebuie să numărăm morții și răniții. Anci a comunicat, însă, că contribuția totală atribuită fiecărei autorități locale este stabilită până la data de 28 februarie a fiecărui an de către Ministerul de Interne și de către cel al Economiei. Practic unul grila de prioritate: securizarea zonei de risc; asigurarea sigurantei drumurilor, podurilor si viaductelor; îmbunătățirea siguranței și eficienței energetice a clădirilor, cu prioritate pentru clădirile școlare și alte structuri aflate în proprietatea instituției.
Cât de adecvate sunt aceste alegeri ale lui Conte 2? Obiectiv puțin dacă luăm în considerare doar primele intervenții de urgență ale Regiunilor care apoi în cele din urmă trec prin bugetul general de stat, dar la alte rubrici. În plus, trebuie să ne amintim că 2019 a fost cu adevărat un an groaznic pentru Italia, unde evenimentele extreme au costat viețile a 42 de oameni. Au fost, de asemenea, 157 de evenimente climatice clasificate de Legambiente ca furtuni, secete, valuri de căldură, inundații. Toate cu consecințe asupra teritoriilor, asupra urbanismului, asupra locuinței.
E de prisos să faci o listă de dezastre dar şi a confuziei organizatorice şi politice care l-a însoţit pe Conte 1 sau a controverselor de neînţeles asupra responsabilităţilor centrale sau periferice ale dezastrelor. Numărul 2 ar fi putut da semnale mai puternice, mai ales cu stânga la guvernare care de ani de zile a propus legi privind consumul de pământ și guvernează încă două treimi din teritoriile aflate în risc. Nu putem decât să sperăm la un 2020 foarte diferit de 2019.
