Si 25 aprilie. Și în ziua în care Italia sărbătorește sărbătoarea de Eliberarea presedintele Republicii Sergio Mattarella a ținut un discurs emoționant și comemorativ către Civitella Val di Chiana, aducând un omagiu curajului și rezistenței poporului italian în una dintre cele mai întunecate perioade din istoria țării. Citând cuvintele istoricului Claudio Pavone, el a subliniat că fascismul nu numai că nu a avut milă, dar nici măcar nu l-a contemplat în regimul său de violență. „A fi plin de compasiune față de alte ființe umane a fost în sine o manifestare a antifascismului și a rezistenței, indiferent de inspirația, laică sau religioasă. Fascismul avea o ideologie inerentă a violenței, mila nu era prevăzută...”, a afirmat președintele, subliniind contradicția profundă dintre umanitate și brutalitatea regimului fascist. Dimineața, președintele a depus o coroană de laur la altarul Soldatului Necunoscut, pentru a aduce un omagiu rezistenței și sacrificiului poporului italian, reafirmând importanța cultivării valorilor libertății, democrației și demnității umane pentru a garanta o viitor pașnic și dreptate.
„Eliberarea, așadar, de ocupantul nazist, eliberarea de un război teribil, dar și de o dictatură nemiloasă care, de-a lungul a douăzeci de ani, a sufocat drepturile politice și civile, a călcat în picioare libertățile fundamentale, a persecutat evreii și minoritățile, a educat tinerii. oameni din religia sacrilegă a violenței și abuzului – a continuat șeful statului -. Intrarea în război, alături de Hitler, a fost consecința directă și inevitabilă a acestui climat de exaltare fanatică”.
Memoria rezistenței: discursul președintelui Mattarella
Il Discursul lui Mattarella este un elogiu pasional către rezistență, ca o epopee indispensabilă pentru libertate și demnitate umană, o pagină care strălucește în cartea istoriei italiene și care nu poate fi nici ruptă, nici decolorată. El a reiterat pe tonuri fără echivoc căantifascism nu este doar un principiu abstract, ci un imperativ moral care cheamă la unitatea populară, sărbătorind diversitatea și bogăția națiunii noastre. În discursul său i-a menționat pe Don Milani, Davide Mario Turoldo și, nu fără emoție, peuciderea lui Giacomo Matteotti, care marchează anul acesta centenarul. Șeful statului a subliniat modul în care acest eveniment tragic a scos la iveală adevărata față a fascismului, arătându-și trăsăturile brutale și inumane. El a exprimat nevoia de a menține vie memoria lui Matteotti și ideile sale, ca un avertisment împotriva tuturor formelor de autoritarism și violență.
Președintele a abordat și problema propaganda fascistă, care a negat dovezile ororilor săvârșite, încercând să slăbească și să ascundă atrocitățile comise, ca și în cazul Masacrul de la Marzabotto. Această încercare de a denatura adevărul, a subliniat Mattarella, a reprezentat un nou afront la adresa demnității victimelor și a memoriei istorice. Un concept, care, din păcate, este mereu actual. Și din nou: „Supusă în totalitate Germaniei imperialiste a lui Hitler, Italia fascistă, care a intrat în conflict fără niciun respect pentru soldații trimiși cu cinism să moară, nu ar fi avut totuși scăpare. Luigi Salvatorelli a precizat cu precizie: 'Cu înfrângere ar fi pierdut mult, cu victorie totul'”.
Denunţarea barbariei nazi-fasciste
Abordând barbaria comisă de nazi-fasciști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, președintele le-a evidențiat intenția de a semăna teroarea și moartea, tratând poporul italian ca inferior și trădător. Are condamnat în termeni nesiguri acte de violențe comise împotriva partizanilor (pe care dreapta denigrează atât de mult) hei CIVILI neputincioși, subliniind opoziția lor față de fiecare principiu al umanității și dreptății și subliniind relevanța acestei denaturari a adevărului. „Spre deosebire de dușmanii lor, impregnați de cultul macabru al morții și al războiului, patrioții Rezistenței s-au folosit de arme pentru ca într-o zi să tacă și lumea să fie în sfârșit marcată de pace, libertate și dreptate. Astăzi, într-un moment de mare îngrijorare, marcat, în Europa și la granițele ei, de agresiune, război și violență, avem încredere în acea speranță”, a declarat șeful statului.
Mattarella și-a amintit cu respect de victimele masacre naziste, precum cei 244 de cetățeni uciși de naziști la Civitella la 29 iunie în urmă cu 80 de ani, subliniind importanța păstrării memoriei unor astfel de tragedii, astfel încât acestea să poată servi drept avertisment pentru generațiile viitoare. „Este necesar – astăzi și în viitor – să ne amintim acele masacre „nazi-fasciste” și acele victime și inițiativele naționale și regionale care le susțin sunt prețioase. Fără memorie, nu există viitor.” O chemare către conștiința noastră, o invitație să nu ne întoarcem de la nedreptățile lumii.
Citatul lui Mattarella și Moro
„25 aprilie este o aniversare fundamentală pentru Italia – a subliniat Mattarella – sărbătorirea păcii, a libertății redescoperite și a revenirii în rândurile națiunilor democratice. Acea pace și acea libertate care, găsind rădăcini în rezistența unui popor împotriva barbariei nazi-fasciste, au produs Constituția republicană, în care toată lumea se poate recunoaște, și care reprezintă o garanție a democrației și justiției, a negării ferme a oricărei forme. sau principiul autoritarismului sau totalitarismului”. Și apoi: „Adaug, folosind cuvintele rostite de Aldo Moro în 1975, că „în jurul antifascismului este posibilă și necesară unitatea populară, fără a compromite pe de altă parte varietatea și bogăția comunității naționale, pluralismul social și politic, articularea liberă și schimbătoare a majorităților și minorităților în jocul democratic”.
