În urma editorialului editorului revistei FIRSTonline, Frank Locatelli, prin titlu "Referendum, votează NU împotriva populismului și oportunismului”, iar după intervenția președintelui acestui ziar, Ernesto Auci, în serviciu"Referendumul și marea înșelătorie a celor Cinci Stele”, a început o dezbatere cu privire la votul referendumului care va avea loc pe 20 și 21 septembrie pentru a decide privind reducerea numărului de parlamentari.
Mai jos publicăm discursurile fostului rector al Universității Roma Tre Guido Fabiani, ale economistului Marco Leonardi, ale ambasadorului Maurizio Melani și ale jurnalistului economic Alfredo Recantesi, anterior director adjunct al Il Sole 24 Ore și apoi al La Stampa. .
GUIDO FABIANI
Nu repet numeroasele motive care apar în sprijinul NU. În ceea ce mă privește, vreau doar să subliniez că reducerea numărului de parlamentari, efectuat singur, constituie o vulnerabilitate periculoasă pentru forma de democrație reprezentativă pe care și-a dat-o țara cu Constituția.
De fapt, nu există nicio garanție că actualul Parlament va putea trece la aprobarea unuia în următoarele luni reforma electorală finalizată, să definească regulile de funcționare și competențele reciproce ale Camerei, Senatului și Regiunilor de care este mare nevoie. A construi, adică a cadru instituțional comun, respectuoasă cu valorile fondatoare ale Constituției republicane în care, odată definit cadrul, ar mai avea sens să se prevadă (împreună cu definirea unei noi legi electorale) anticiparea unei scăderi numerice justificate a deputaților și senatorilor.
În schimb, așa cum stau lucrurile, din acel tablou sau al unuia dintre primele sale desene, nu există nicio urmă, legea electorală este într-o incertitudine totală și doar tăierea drastică și grăbită a unei treimi din numărul deputaților și senatorilor (300 de membri din 900) este dusă mai departe. O reducere care, pe lângă faptul că nu ameliorează nivelul de calitate și competență de care ar fi mare nevoie pentru a ridica eficiența și funcționalitatea activității Camerelor, ar însemna: a) că o mare parte a componentelor sociale și teritoriale ale țara nu ar avea dreptul de a-și trimite proprii reprezentanți în parlament și, b) că alegerile politice ar fi din ce în ce mai mult apanajul câtorva, cu influență mai mică a Parlamentului asupra acțiunilor guvernamentale și o creștere a puterii secretariatelor de partide și demonstrații ridicole de „democrație directă”.
Prin urmare, voi vota NU cu convingere și sper că forțele politice care s-au ținut mereu ferm la referința constituțională a țării vor continua să o facă.
MARK LEONARDI
În dezbaterea referendumului, nu aș lua în considerare asemenea argumente economii de costuri ale politicii. Costurile sunt destul de diferite, să ne gândim doar la lumea autonomiei, la tufara filialelor și altele asemenea. Nici măcar nu mă convinge problema unei viteze mai mari a deciziilor. Pentru aceasta, ar fi necesară și suficientă o reformă mai accentuată a reglementărilor parlamentare. Mai mult, să nu uităm că astăzi (nu mă refer la această perioadă, ci de vreo treizeci de ani încoace) puterea de decizie este deja părtinitoare în favoarea guvernului. Dacă ceva ar fi nevoie de o reformă constituțională pentru a elimina bicameralismul perfect și reproiectează unele niveluri de administrație locală. Dar va fi greu de realizat.
În teorie, cu un număr mai mic ar trebui să fie mai dificil să se ajungă la majorități calificate, dar mult va depinde de sistemul electoral: o majoritate împinsă va permite o „reprezentare” mică pentru a alege Președintele Republicii, de exemplu. Cu DA, 134 de senatori, câțiva, ar putea fi suficienți pentru a schimba constituția fără a recurge la referendum.
În acest moment, a vota DA sau NU devine mai degrabă o chestiune de instinct decât de rațiune: pentru a păstra echilibrul creat de constituenți sau pentru a zgudui oricum apele? Aceasta ar putea fi ultima șansă de a tăia parlamentari de ceva timp. Mi se pare o factură goală care ar putea fi urmată de nicio reformă reală. Eu votez NU, dar dacă aș fi lider de partid aș vota, evident, DA și apoi aș încerca să obțin restul pactului de reformă.
MAURIZIO MELANI
Orice poziție luată este binevenită și adecvată, de oriunde ar veni și din ce motive, vizând blocarea absolută a acestui lucru. drept constituțional demagogic care după felul în care a fost prezentat şi retorica care l-a însoţit este expresie a unei culturi antiparlamentare şi ostilă democraţiei reprezentative.
Că ar reduce reprezentarea fără efecte ameliorative privind funcționarea instituțiilor. Raportul dintre trei alegători la cei aleși ar crește fără nicio logică și într-un mod inegal în diverse părți ale țării, făcând distanța dintre ei să crească. Ar modifica echilibrul în alegerea Președintelui Republicii, creşterea ponderii relative a reprezentanţilor Regiunilor. Având în vedere legea electorală actuală, aceasta ar introduce pe furiș un sistem majoritar puternic fără corecțiile necesare.
Efectul său asupra costurilor generale ale administrației publice ar fi nesemnificativ.
Acum ar fi necesar ca PD, în care vocile în favoarea NU sunt în creștere, să ia rapid o poziție în acest sens, în concordanță cu votul exprimat în mod repetat în Parlament împotriva legii în lipsa unei reforme instituționale mai ample, în special în ceea ce privește bicameralismul și relația Stat-Regiuni, și cu condiția minimă a adoptării unei noi legi electorale, care nu a avut loc, plasată, din păcate, la momentul votului favorabil în sală.
O pronunțare în favoarea NU nu ar fi contradictorie, având în vedere condiția pusă și neîndeplinită și ar fi susținută cu orice interlocutor. Chiar și forțele politice minore din interiorul și din afara majorității ar trebui să susțină decisiv NU. Unii au făcut-o, alții nu.
Din punct de vedere strict politic o victorie a SI ar însemna succesul unui front național-populist reasamblat, centrat pe Lega și Cinque Stelle, pe care le-au încălcat deciziile pentru constituirea celui de-al doilea guvern Conte și evenimentele europene.
Când vorbesc cu oameni care în tururile electorale anterioare au votat pentru acele două forțe politice există o nemulțumire tot mai mare împotriva lor, după cum arată sondajele. Acest lucru pare să reverbereze și asupra dorinței multora de a urma indicațiile pentru votul referendum al acelor forțe cu perspectiva ca o pondere substanțială, în special în rândul tinerilor, să se abțină măcar (ceea ce este mai dificil acolo unde referendumul are loc la în același timp cu alegerile regionale și municipale). Este necesar să încurajăm aceste tendințe prin folosirea argumentelor potrivite cu diverșii interlocutori, ținând cont însă de faptul că o parte, după cum indică sondajele, este atrasă de prezidențialiștii Fraților Italiei care, coerent cu rădăcinile lor antiparlamentare, sunt în egală măsură aliniate cu DA. Acum este necesar să ne mobilizăm cu toate mijloacele disponibile, dincolo de diferențele legitime pe alte probleme, astfel încât frontul acestora să nu prevaleze sau cel puțin, în cel mai rău caz, dimensiunile succesului său eventual să fie cât mai limitate.
ALFREDO RECANATESI
Poate că partizanismul mă înșală, dar mi se pare că, în timp ce motivele NU sunt diverse argumentate, motivele DA, în afară de o economisire la care doar cei mai grillini. naiv pot da relevanță, se reduc la teza că o reducere a parlamentarilor nu provoacă prejudicii. Prin urmare, consider că este oportun să adăugăm câteva considerații cu privire la sfera mai profundă a alegerii.
În opinia mea, de fapt, o victorie a DA ar constitui o altă abatere de la caracterul parlamentar pe care alegătorii au vrut să-l dea democrației noastre și care, deși din motive puțin diferite față de atunci, este și astăzi de considerat ca fiind un pilon fundamental și indispensabil al sistemului nostru juridic. Desființarea preferințelor a compromis deja relația personală directă a deputaților, sau potențiali deputați, cu electoratul lor specific, cu consecința că nu mai sunt aleși, ci numiți, care nu mai reprezintă orientările fiecărei circumscripții unice, ci ei. au devenit privilegiați – deci caste – care își datorează privilegiile loialității arătate față de lideri. Acum la asta deja serios punct slab asupra căruia a putut să se înrădăcineze mașinația de discreditare a instituției parlamentare, se înțelege că gradul de reprezentare a Parlamentului ea poate fi foarte bine redusă din singurul motiv al economiilor de costuri cu care se poate lăuda împotriva unui electorat neexperimentat și în mare parte sectar.
În afară de orice implicație contingentă asupra căreia informația și-a îndreptat cea mai mare atenție de parcă ar fi o confruntare electorală a administrației obișnuite, în spatele simplificării întrebării referendumului, pe 20 septembrie vom juca un moment al meciului dintre republica parlamentară și republica prezidențială. Dacă acest lucru este cel puțin parțial adevărat – și pentru mine nu poate exista nicio îndoială – restul, prin comparație, sunt fleacuri.
IL COMENTARIU ERNESTO AUCI
Mergând la miezul problemei, se poate spune că DA este susținut în esență de considerația că Parlamentul funcționează prost și, prin urmare, cu mai puțini deputați poate se poate îmbunătăți, sau în cel mai rău caz va continua să funcționeze prost. Sunt uimit că Valerio Onida și alți constituționaliști talentați gata să vadă pericole în schimbările raționale și logice ale cartei noastre fundamentale, nu văd riscurile clare ale unui atac asupra Parlamentului care nu corectează niciunul dintre defectele actuale și într-adevăr accelerează dependența de parlamentarii pe secretariatele partidelor anulând orice posibilitate de control efectiv al camerelor asupra executivului.
Susținerea că acest prim pas deschide într-adevăr un sezon reformist cu schimbarea regulamentelor parlamentare, diferențierea sarcinilor Camerei și Senatului și revizuirea legii electorale mi se pare complet nefondată. Experiența trecută arată că oricine iese învingător din votul popular va fi apoi indus să continue pe propria linie ideologică. Cei Cinci Stele vor să fie depășit Parlamentul, să fie introdus mandatul, referendumuri proactive care să depășească rezoluțiile Camerelor. Nu sunt suficiente aceste considerente pentru a vota NU?
