Acțiune

Când roboții fac treaba: Brynjolfsson și McAfee noul Keynes?

În cea de-a doua epocă a mașinilor, a celor cognitive și nu doar a instrumentelor, există mai puțin spațiu pentru munca umană: oferta de muncă este fără speranță mai mare decât cererea și nu există nicio modalitate de a compensa acest decalaj – Dar dacă ar fi tehnologie pentru a ajuta munca? O carte electronică goWare vorbește despre asta, citată de Corriere della Sera și Financial Times.

Când roboții fac treaba: Brynjolfsson și McAfee noul Keynes?

Principalii maître-à-pensers la nivel mondial au discutat tezele celei mai recente cărți a lui Erik Brynjolfsson e Andrew McAfee, doi economiști/oameni de știință de la Centrul MIT pentru afaceri digitale. De la Thomas Friedman de la „New York Times” la Larry Summers, de la „Economist" A Martin Wolf din „Financial Times” au intervenit cu toții în mai multe rânduri pentru a valida analiza și remediile prezentate în carte. Fara indoiala A doua epocă a mașinilor, precedat de un studiu seminal tradus și în italiano, este a carte care își lasă amprenta. De ce? Pentru că spune multe lucruri neplăcut pe care nu vrem să-l auzim, ca un diagnostic prost de la medic.

În a doua epocă a mașinilor, acelea cognitive și nu doar unelte, este mai puțin loc pentru munca umană: L 'ofertă de muncă este fără speranță superior toate cerere și nu există nicio modalitate de a umple acest gol cu ​​politici keynesiene sau monetariste. Sau, mai degrabă, există o nealiniere între abilitățile cerute de piață și cele deținute de cei care pierd sau caută de lucru. Profesiile lor sunt acum desfășurate de mașini inteligente hiperconectate care sunt, de asemenea, acolo unde nu s-ar fi așteptat niciodată să le găsești, cum ar fi conducerea unei mașini sau într-o sală de operație.

Deci, nu este vorba doar de locuri de muncă generice, repetitive sau slab calificate: mașinile încep să facă treaba mai bun decât omul sarcini unde trebuie luate decizii, scăzându-le astfel din clasă de mijloc care este coloana vertebrală a economiilor țărilor dezvoltate și pivotul democrațiilor lor.

Singurele profesii pe care forța centrifugă a automatizării nu le poate absorbi sunt cele care necesită empatie, creativitate, relație, negociere și abilități de conducere.

Tehnologia îmbunătățește viața umană

Ar trebui să ne facem multe griji atunci? Nu atât de mult pentru că, așa cum au arătat toate revoluțiile industriale anterioare, tehnologia îmbunătățește viața umană iar mai devreme sau mai târziu societatea reușește să găsească un echilibru. Roboții pot sta pe bancheta din spate în noua era a mașinilor atâta timp cât pot transmisie oamenilor noi aptitudini, adică aptitudinile necesare în acest nou context social și economic. Este o sarcină pe care o pot îndeplini școala, formarea și tot ceea ce se învârte în jurul cunoștințelor, inclusiv cărțile. L'educație pe tot parcursul vieții, care se practică la toate vârstele vieții profesionale a unei persoane, devine cea mai importantă pârghie să privească viitorul cu seninătate. Este o investiție de care toată lumea trebuie să țină cont: indivizi, familii, afaceri și guverne.

Mai jos publicăm un discurs al lui Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee care a apărut și în „Financial Times” din 22 ianuarie 2014 cu titlul „Roboții rămân pe bancheta din spate în noua era a mașinilor”.

Pe aceleași probleme mai semnalăm un lung interviu al lui Massimo Gaggi de la „Corriere della Sera” cu cei doi autori publicat în coloana „La Lettura” pe 16 februarie 2014.

* * *

Mașini inteligente

Este ușor să fii pesimist în privința locurilor de muncă și a salariilor în aceste zile. Un număr tot mai mare de sarcini sunt automatizate de tehnologii din ce în ce mai puternice, performante și omniprezente.

Nu numai că computerele pot transcrie și traduce limbajul uman, dar pot, de asemenea, să înțeleagă și să execute destul de bine instrucțiunile elementare. Astăzi cel Mașini interpretează cantități uriașe de informații nestructurate, identifica modele și trage inferențe mai bun decât orice persoană cu înaltă calificare și experiență. Câteva evoluții recente sunt la îndemâna tuturor: mașini autonome, drone, roboți care însoțesc lucrătorii din fabrici, depozite și campanii automate.

Aceste inovații acestea sunt din laboratoare să intre în economia reală, cu noi provocări pentru muncitori, de la contabili până la cei care pregătesc hamburgeri în McDonald's. Mulți au ajuns la concluzia că şomaj tehnologic iar la final a sosit. Pentru acesti observatori, tendințe de lucru întâlnite în multe țări, cum ar fi scăderea salariilor reale, mobilitatea socială, creșterea inegalității și persistența unui șomaj ridicat sunt supuse unuiaccelerare pe măsură ce tehnologia avansează.

Învățăturile altor revoluții industriale

Dar lumea nu este încă pregătită să renunțe la munca umană. Umanitatea intră într-o a doua era a mașinilor. Prima, rezultată din revoluția industrială, a fost mecanică; aceasta este digital. Primul a crescut mușchii, al doilea ne-a crescut mintea.

Istoria nu se repetă, dar cu siguranță conține indicii și le oferă valuri succesive ale revoluţiei industriale mecanică putem desena câteva învățături pentru timpul nostru. Primele decenii ale secolului XX sunt deosebit de semnificative. La acel moment, electricitatea, motorul cu ardere internă și alte inovații s-au transformat L 'industrie. John Maynard Keynes și alții le-au interpretat ca un vehicul al șomajului tehnologic.

Mai degrabă decât către șomaj, aceste inovații conduc la cererea pentru un alt tip de muncitor, cei care folosesc capul pentru a completa sau înlocui mâinile și umerii.

Multe companii au răspuns la această întrebare investind in formare. Statele Unite au investit foarte mult în el și nu este o coincidență că și astăzi excelează în productivitate și standard de trai.

Paralel cu antreprenori au inventat industrii cu totul noi care a atras această nouă forță de muncă. Muncitorii calificați au descoperit că pot cere venituri mai mari pentru a fi cheltuiți pentru o mare varietate de bunuri și servicii pentru a completa acest lucru cerc virtuos. În locul șomajului tehnologic, anii postbelici au văzut nașterea lui o clasă de mijloc mare, stabilă și bogată.

Lecția este clară: revoluția industrială a început ca o cursă între educație și mașini – iar în cea mai mare parte a secolului XX, oamenii au condus cursa.

Continuați să citiți pe ebookextra

cometariu