Acțiune

Pensii și flexibilitate: iată cele mai importante 5 noutăți

De la ipotezele de creștere a flexibilității creditului pentru pensii, de la reducerea impozitelor pe fondurile de pensii la posibilitatea extinderii opțiunii femeilor la bărbați, trecând prin măsura deja aprobată a part-time-ului subvenționat pentru cei peste 60 de ani: iată care sunt noutăţile şi ideile aflate în studiu pe tema pensiilor.

Pensii și flexibilitate: iată cele mai importante 5 noutăți

Flexibilitate de ieșire, împrumut pentru pensii, reducere a impozitelor la fondul de pensii, opțiunea femeilor și pentru bărbați. Nu va fi o adevărată contra-reformă Fornero, dar proiectele studiate de guvern pentru corectarea structurii sistemului de asigurări sociale sunt altele, și se adaugă la decretul deja adoptat cu jumătate de normă subvenționată pentru cei peste 60 de ani.

Pier Carlo Padoan a relansat problema pensiilor: „Există spațiu de gândire la instrumentele, stimulentele și legăturile dintre sistemul de pensii și piața muncii pentru îmbunătățirea oportunităților” de intrare și de ieșire, a asigurat el ieri ministrul Trezoreriei în audierea privind Def în fața Comisiilor pentru buget al Camerei și Senatului. Padoan s-a declarat „în favoarea unui raționament complex” asupra pensiilor care să țină cont de „surse de finanțare complementară”, implicând și bănci și companii de asigurări, în condițiile în care sistemul de pensii este „unul dintre pilonii sustenabilității” finanțelor publice.

Câteva ore mai târziu, urgența unei intervenții a fost reafirmată de Tito Boeri, care a tras un semnal de alarmă pentru cei născuți după 1980: în cazul contribuțiilor discontinue - a spus președintele INPS - riscă să se pensioneze la 75 de ani.

1. FLEXIBILITATE DE IEȘIRE

Primul capitol de care trebuie tratat, așadar, este cel al așa-zisei flexibilități de ieșire, care înseamnă corectarea reformei Fornero pentru a permite oamenilor să se pensioneze cu câțiva ani înainte în schimbul unei penalități asupra sumei cecului. Ministrul Muncii, Giuliano Poletti, s-a declarat mereu în favoarea intervențiilor care merg în această direcție, dar guvernul este obligat să fie prudent, pentru că o retragere prea ocazională a legii Fornero ar alarma Bruxelles-ul.

Pe de altă parte, Planul Național de Reformă tocmai lansat odată cu Def prevede că Executivul va evalua „fezabilitatea unei mai mari flexibilități în alegerile individuale, salvând în același timp sustenabilitatea financiară”.

În urmă cu mai puțin de un an, Matteo Renzi deschisese întrebarea cu celebrul apolog al bunicii sale: „Dacă o femeie la 61, 62 sau 63 de ani vrea să se pensioneze cu doi-trei ani mai devreme renunțând la 20-30-40 de euro pentru a bucură-te de nepotul ei mai degrabă decât de a fi nevoită să plătească babysitterului 600 de euro – a spus premierul -, va trebui să găsim modalități prin care, mereu cu atenție la bani, să putem permite acestei bunici să meargă să se bucure de nepotul ei. Reglementările din trecut au intervenit într-un mod prea rigid”.

Un pachet de propuneri pe această temă a fost deja prezentat de Boeri, dar include o reducere a celor mai mari pensii plătite în prezent, măsură respinsă de guvern. Propunerea Baretta-Boeri, cuprinsă într-un proiect de lege, prevede posibilitatea pensionării cu până la 4 ani mai devreme decât cerințele pentru pensia pentru limită de vârstă, contra unei reduceri de 2% a indemnizației pentru fiecare an (deci până la maximum 8%). Potrivit estimărilor informale ale INPS, sarcina asupra caselor publice ar fi de 3,6 miliarde în 2017 și de 7,5 miliarde în 2026. Presupunând o penalizare de 3% pentru fiecare an în avans și apartenența egală cu 70% din publicul potențial afectat de pensionarea anticipată, intervenția ar costa 1,5 miliarde anul viitor, dar factura s-ar ridica la 3,7 miliarde în zece ani.

Astăzi, pensia pentru limită de vârstă începe de la 66 de ani și 7 luni pentru bărbați (angajați și lucrători independenți), de la 65 de ani și 7 luni pentru femeile salariate și de la 66 de ani și 1 lună pentru femeile care desfășoară activități independente. Din 2018, cerințele pentru femei vor crește la 66 de ani și 7 luni în ambele cazuri, în timp ce din 2019 toate cerințele vor fi modificate la fiecare doi ani pentru a se adapta la speranța de viață. Pentru pensionarea anticipată, pe de altă parte, astăzi sunt necesari 42 de ani și 10 luni de cotizare pentru bărbați și 41 de ani și 10 luni pentru femei.

Subsecretarul la președinție Tommaso Nannicini a declarat, marți, că introducerea unei noi flexibilități pentru toată lumea ar costa prea mult: „Dacă costul ar fi suportat în întregime de finanțele publice, dincolo de diferitele propuneri, am fi în jur de 5-7 miliarde de euro”, de aceea avem nevoie. „un efort de creativitate și soluții de piață”.

Până la urmă, chiar și în fața unei reduceri a indemnizației, scăderea vârstei de pensionare tout court nu este posibilă, deoarece ar costa foarte mult în viitorul imediat și ar afecta semnificativ deficitul. Banii cheltuiți astăzi ar fi mai mult decât recuperați în timp (e adevărat că INPS ar plăti mai mulți ani, dar pensiile ar fi mai mici), totuși normele europene nu permit evaluări pe termen mediu-lung. Pentru asta ai nevoie de „creativitate”.

2. IMPRUMUTUL PENTRU PENSII

Una dintre ideile de pe masă este aceea de împrumut pentru pensie. Mecanismul este simplu: cei care sunt aproape de pensionare s-ar putea pensiona anticipat de la muncă și pot primi un împrumut de aproximativ 800 de euro în fiecare lună până la îndeplinirea cerințelor pentru obținerea cecului efectiv de asigurări sociale. La acel moment, prin INPS, acesta ar trebui să ramburseze în rate suma primită cu titlu de credit în ultimii doi-trei ani, prin urmare pensia i-ar fi redusă cu o sumă fixă ​​lunară.

S-a spus că pentru a limita costurile cât mai mult posibil, INPS ar putea stipula acorduri cu bănci și companii de asigurări, care să asigure avansul sub formă de împrumut, permițând Statului să suporte doar costul dobânzii.

În trecut, tehnicienii Trezoreriei evaluaseră și posibilitatea de a face firmele să plătească împrumutul, care să achite și contribuțiile lipsă ale lucrătorului în scopul creșterii cifrei de afaceri și, astfel, întineririi personalului.

3. MAI MAI MINE TAXE PE FONDURILE DE PENSII

În ceea ce privește pensiile suplimentare, în 2015 guvernul a majorat cota la randamentul fondurilor de pensii de la 11,5% la 20%, în timp ce pentru fondurile de pensii taxa a crescut de la 20 la 26%. Cu toate acestea, procentele scad la 11% și, respectiv, 20% dacă fondurile și băncile investesc în economia reală.

Chiar dacă, așadar, cea mai logică variantă ar părea că, în mod generic, readuce ratele la nivelul de dinainte de 2015, intenția predominantă, surse apropiate raportului guvernamental, ar fi, în schimb, de a menține vii condițiile favorabile investițiilor în active nespeculative. De aici și probabilitatea ca reducerea să nu fie de 9 și 6 puncte, ci ceva mai mică, cu posibilitatea extinderii avantajului fiscal prin investiții în economia reală. Se vorbește și de o eventuală creștere a deductibilității fiscale a plăților efectuate, care astăzi nu trebuie să depășească 5.164,57 euro.

4. OPȚIUNEA FEMEI ȘI PENTRU BĂRBAȚI

O altă idee care se discută de ceva vreme este extinderea la bărbați a opțiunii femei, mecanismul (prelungit și până în 2016) care permite lucrătoarelor să se pensioneze la cel puțin 57 de ani și 35 de cotizare, dar primind un cec calculat în întregime. cu metoda contributivă (și deci mai mici cu cel puțin 25-30%). Chiar și în acest caz însă, costurile ar fi prea mari în viitorul imediat.

5. PART TIME FACILITAT PENTRU ANIRI PESTII DE 60 de ani

În ceea ce privește subvenționat cu jumătate de normă pentru peste 60 de ani, situația este alta: nu este o propunere aflată în studiu, ci o măsură preconizată de Legea stabilității din 2016 și reglementată printr-un decret recent al ministrului Poletti. Practic, lucrătorii din sectorul privat cu contracte permanente și ore întregi care îndeplinesc cerințele minime de contribuție pentru pensia pentru limită de vârstă (20 de ani de cotizare) și care îndeplinesc cerințele privind datele personale până la 31 decembrie 2018 vor putea conveni cu angajatorul. se lucrează trecerea la jumătate de normă cu o reducere a orelor între 40 și 60%. În fiecare lună ei vor primi în salariu (pe lângă salariul propriu-zis cu fracțiune de normă) o sumă scutită de impozit plătită de angajator egală cu contribuțiile la asigurările sociale din salariu pentru orele nemuncate. Pentru perioada de reducere a prestaţiei muncii, statul recunoaşte lucrătorului contribuţia figurativă corespunzătoare serviciului neefectuat, astfel încât, la împlinirea vârstei de pensionare, lucrătorul va primi integral cuantumul pensiei, fără nicio penalitate.

Conform calculelor efectuate de consultanții de muncă pe clase de salariu anual brut cuprins între 25 și 43 de euro, un lucrător care semnează un contract cu fracțiune de normă subvenționat lucrând 40% din ore (16 pe săptămână față de 40 de ore întregi) va avea 72% din salariul va fi plătit în statul de plată în timp ce compania va avea o reducere de 49% a costurilor cu forța de muncă (față de o reducere de 60% a orelor de lucru).

cometariu