Modelul colaborativ al open source
Într-o economie de piață, în care concurența joacă un rol decisiv, spațiul colaborativ al open source poate apărea erezie. La fel ca majoritatea produselor, software-ul de calculator, de la jocuri video la sisteme de operare, este dezvoltat cu cea mai strictă încredere, departe de privirile indiscrete ale concurenților. Apoi este vândut consumatorilor ca produs finit.
Software-ul open source, care își are rădăcinile în climatul colaborativ tipic de începutul industriei computerelor, se bazează pe o abordare opusă celor ale software-ului comercial. Codul este public și oricine este liber să îl ia, să îl modifice, să îl partajeze, să facă îmbunătățiri și să adauge noi funcții.
Open Source a avut un succes surprinzător. De fapt, software-ul open source alimentează acum peste jumătate din site-urile web ale lumii. Sub formă de Android este prezent pe mai mult de 80% dintre smartphone-uri. Unele guverne, inclusiv Germania și Brazilia, forțează guvernele să utilizeze software din domeniul public. O alegere care le reduce dependența de marile multinaționale de software.
În special, personalul de securitate cibernetică apreciază capacitatea de a inspecta, în detaliu, codul sursă al produselor pe care le utilizează.
Open Source mobilizează resurse economice
Modelul open source este perfect compatibil cu obiectivele unei întreprinderi comerciale. În iulie, IBM a plătit 34 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Red Hat, o casă de software americană care a dezvoltat un sistem de operare gratuit, open source. Red Hat și-a construit afacerea furnizând software auxiliar și asistență tehnică și de instruire utilizatorilor de sistem
Acum modelul domeniului public se răspândește în domeniul cipurilor. Universitatea din California, Berkeley a dezvoltat arhitectura RISC-V acum un deceniu. Este un set de tehnologii open source pentru microcipuri.
La fel fac, chiar acum, multe companii mari de tehnologie din Silicon Valley, precum Google, Nvidia și Qualcomm. În august, IBM și-a lansat design-urile pentru microprocesoarele Power. Aceste mișcări sunt importante și grozave, din două motive.
Aspectul economic
Primul este ieftin. Afacerea cu cipuri este foarte concentrată. RISC-V concurează cu proiectarea cu sursă închisă a Arm, o companie din Cambridge (Marea Britanie), deținută acum de instituția financiară japoneză Softbank. Arhitectura Arm deține monopol pe piața de cipuri pentru tablete și smartphone-uri. Este, de asemenea, dominantă în sectorul „Internet of Things” în creștere rapidă. IBM, cu microprocesoarele sale Power, va provoca supremația Intel în calculatoarele desktop și sistemele centrelor de date. Concurența acerbă care se dezvoltă ar putea reduce prețurile și ar putea accelera inovația.
Aspectul geopolitic
Al doilea motiv este geopolitica. America și China sunt angajate într-un fel de Război Rece tehnologic. Această stare de fapt amenință să dăuneze sectorului TIC, care a devenit complet globalizat. Modelul open source, dacă este adoptat pe scară largă, ar putea ajuta la dezamorsarea acestor tensiuni, oferind satisfacție ambelor părți.
Componentele open source se bazează pe un lanț de aprovizionare alternativ celui pur comercial. Un lanț de aprovizionare mai puțin supus controlului unei singure țări.
Exemplele chineze și indiene
Alibaba, gigantul chinez al comerțului electronic, a dezvoltat deja un cip RISC-V de învățare automată.
Xiaomi, un producător de smartphone-uri și alte gadget-uri pentru consumatori, intenționează să folosească cipuri RISC-V în benzile sale de fitness.
Dacă Android nu ar fi open source, Huawei ar fi într-o gaură și mai întunecată decât este acum.
Sunt afectate și alte țări. Guvernul Indiei a investit în dezvoltarea RISC-V. De asemenea, este dornic să dezvolte cât mai curând posibil un ecosistem tehnologic care să minimizeze dependența de alte țări.
Într-un efort de a asigura companiile care folosesc propria tehnologie, Fundația RISC-V se mută din America în Elveția neutră.
Open source și amenințarea chineză
Mulți din Occident consideră ascensiunea Chinei ca o putere tehnologică majoră ca o problemă. Principala preocupare este că tehnologia chineză ar putea deveni un cal troian. Adică instrumentul unei dictaturi represive pentru a fura secrete sau, și mai rău, pentru a sabota națiunile din ce în ce mai dependente de computerele conectate în rețea.
Din nou, tehnologiile open source pot începe să schimbe imaginea de ansamblu. Majoritatea produselor chinezești sunt „cutii negre” închise care conțin software și hardware ale căror mecanisme interne nu sunt nici accesibile, nici cunoscute.
Avantajul consumatorului
În special pentru software, și într-o oarecare măsură și pentru hardware, un model open source ar oferi cumpărătorilor posibilitatea de a compara ceea ce au primit cu ceea ce li s-a promis. Încrederea lor depinde de cât de verificabilă este această ecuație.
Războiul tehnic este un câmp de luptă pentru supremația mondială între o superputere hegemonică și una care aspiră să fie hegemonică.
Un război declarat ar fi enorm de costisitor și ar forța majoritatea țărilor să se alăture cu o parte sau cu cealaltă. Modelul open source poate ajuta la calmarea lucrurilor.
Ar fi bine pentru toată lumea.
