Francezii ar trebui să muncească mai mult, să producă mai mult și să permită finanțarea viitoarelor reduceri de taxe. Acesta este unul dintre răspunsurile, probabil cel care va stârni cele mai multe discuții, găsit de președintele francez Emmanuel Macron la finalul Grand Débat, confruntarea dintre cetățeni și instituții (pe social media, TV, dar și în direct în înființat în mod specific comitete cetățenești) care au animat ultimele trei luni ale scenei publice transalpine. Un dialog făcut necesar de protestele gilets jaunes și pe care președintele a decis să-l oficializeze, permițând cetățenilor din toată țara să se exprime pe probleme majore evenimente politice și economice actuale: de la salarii la mediu, de la impozite la imigrație. Macron ar fi trebuit să dezvăluie rezultatele acestei consultări majore în seara zileiincendiul de la Notre-Dame, dar și-a mai luat, pe bună dreptate, încă o săptămână de timp, profitând și de Paște, pentru a lăsa șocul în urmă: va vorbi în direct doar joi, 25 aprilie.
Între timp, însă, din presa franceză au apărut niște puncte fierbinți care inevitabil vor fi abordate joi: dacă pe de o parte este clar că președintele, cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, va face concesii populației, pe de alta se pare ca si chiriasul de la Elysée vrea profitați de ocazie pentru a cere și concetățenilor săi ceva pentru binele Franței. Și acel ceva ar fi să muncești mai mult: să lucrezi mai multe ore, să produci mai mult, pentru a finanța posibilele promisiuni de scutire de taxe. Pe scurt, Macron și-ar dori ca confruntarea - aparent profitabilă - din faza teoretică să continue și în cea practică, și anume că cetățenii înșiși contribuie la schimbările pe care le cer de la politică. Terenul lui Macron a fost pregătit în ultima lună prin repetate afirmații ale miniștrilor săi, care insistă și asupra necesității de a munci mai mult, chiar dacă mai degrabă în problema amânării vârstei de pensionare, a prelungirii vieții profesionale.
Ce va cere Macron în schimb este de asemenea și mai presus de toate să lucrezi mai multe ore: nu pentru a câștiga mai mult, ci pentru a împiedica impozitele să rămână mari sau pentru a împiedica statul să fie obligat să le ridice. Din punct de vedere economic, propunerea are sens, dar din punct de vedere politic este hotărât riscantă: cum o vor lua francezii, într-o țară în care se aplică regula (cu excepția excepțiilor convenționale sau colective) conform căreia un muncitor trebuie să lucreze nu mai mult de 35 de ore pe săptămână? Dezbaterea se anunță aprinsă, chiar dacă deocamdată sondajele nu scot la iveală indignarea „bulgară” față de propunere. Potrivit Ifop, „doar” 54% dintre francezi sunt împotrivă, deși în sondaj au fost chestionați și pensionarii, care din punctul lor de vedere cer orice soluție care să asigure cuferele publice și deci pensiile lor. Totuși, nici tinerii sub 35 de ani nu au fost atât de negativi, care cer să lucreze „altfel”, dar nu mai puțin.
Cert este că cauza lui Macron va fi greu de invocat, iar potrivit presei transalpine provoacă discuții în cadrul majorității guvernamentale însăși. Franța este deja rănită de luni de proteste acerbe ale vestelor galbene și doliu național pentru ceea ce s-a întâmplat la catedrala pariziană și poate că nu este momentul ideal pentru a cere sacrificii, cu doar câteva săptămâni înainte de votul european. Între timp, Partidul Socialist și celelalte grupuri de stânga, precum și Marine Le Pen, au spus deja că vor vota împotriva unei măsuri de acest tip. În schimb, republicanii, principalul partid de centru-dreapta, s-ar exprima în favoarea.
