La expoziție Qiu Zhijie va rămâne deschis până pe 18 august și este prima etapă a New Roads, un proiect de trei ani de colaborare internațională între China și Italia, născut din dorința de a crea o platformă de dialog multicultural prin arta contemporană.
Sunt trei instituții implicate: Fundația Querini Stampalia din Veneția și Muzeul Aurora din Shanghai care, prin intervenţia fundamentală a medierii interculturale şi artistice de către Arthur Asia, compară istoria și colecțiile lor, analizându-le și extinzându-le prin proiecte comandate de la artiști contemporani.
Considerat în scena artistică chineză ca un adevărat intelectual, în sensul renascentist al cuvântului, Qiu Zhijie este un gânditor, un poet și, prin cartografiile sale, un arhivar al cunoașterii. În calitate de artist Qiu Zhijie își definește modul de lucru drept „artă totală”, conștientizarea faptului că creația artistică nu poate fi smulsă și îndepărtată din contextul istoric și cultural care o înconjoară și care a provocat-o.
Lucrările specifice lui Qiu Zhijie, precum și toate proiectele anterioare de artă contemporană ale programului Conservare il Futuro, derulate începând cu anul 2000 la Fundația Querini Stampalia, au fost concepute în raport cu obiectele colecției permanente.
În acest caz, comparația și analiza se extind mai departe, construind punți conceptuale și stilistice între lucrările Fundației Venețiane și prețioasa colecție asiatică de artă antică a Muzeului Aurora din Shanghai. O selecție de imagini din cele două colecții, proiectate într-una dintre camere, ajută privitorul să retragă sugestiile formale care l-au ghidat și inspirat pe artist.
Printre acestea se numără și harta Veneției de Jacopo de' Barbari, din care una dintre cele unsprezece exemplare din secolul al XVI-lea existente în lume aparține Fundației Querini Stampalia, expusă aici într-un dialog deschis cu opera lui Qiu.
Privind hărțile artistului, referirea la organicitatea și fluiditatea hărții Veneției devine intuitivă, sinuoasă și densă și curios de zoomorf. Qiu Zhijie își construiește hărțile identificând un sistem de celule tipologice și simbolice care se agregează unele cu altele, ca în țesutul urban al Serenissimai, dând viață unor cartografii extraordinare și organice care, asemenea unor mari tapiserii răsturnate, vorbesc despre numeroasele noduri și fire care le țin împreună.
Prin hărțile sale, realizate folosind tehnica tamponării cu cerneală – folosită în mod tradițional pentru a reproduce scrieri lapidare pe suporturi de hârtie – sau pur și simplu prin pictarea cu cerneală indiană pe pereții zonei expoziționale, Qiu Zhijie ne vorbește despre modul în care tradițiile, religiile, obiectele prin pe care suntem, uneori inconștient, înconjurați.
În Harta zeilor ocupați, imaginile iconografice sunt grupate în paradigme fără spațiu și timp. Un râu străbate teritoriile tuturor zeităților. Pornind de la creație și coborând spre Haos întâlnim pământul și elementele naturale. Dincolo de munți la nord, zeitățile astrale supraveghează treburile umane; Agricultură, Protecție și Război. Pe malul sudic, Dragoste, Vin și Artă.
Puțin mai la est se află Iadul, în timp ce gura este guvernată de zeii marini și pe malurile îndreptate spre ea, maternitatea este precedată de înțelepciune. Eludând distanța geografică și demascând acele prejudecăți vechi de secole acumulate în cursul schimburilor culturale dintre Est și Vest, abordarea cartografică a lui Qiu Zhijie trasează, descoperă și evidențiază legăturile dintre cele două muzee dar și dintre Shanghai și Veneția, unite prin multiple aspecte între inclusiv natura înnăscută a deschiderii și schimbului, tipică orașelor cu vedere la mare.
Seria inedită de hărți de Qiu Zhijie ilustrează neînțelegerile bizare care decurg din relațiile de schimb cultural dintre Italia și China și, în sens mai larg, dintre Vest și Est. Prin multiple referințe istorice, filozofice și figurative, artistul nu numai că ne ghidează în istoria și evoluția acestor mistificări, dar ne ajută să descoperim modul în care astfel de interpretări înșelătoare se pot dovedi fundamentale în dezvăluirea unor analogii transculturale noi și neașteptate. Titlul expoziției Inorogul și dragonul.
O cartografie a colecțiilor Fundației Querini Stampalia, Veneția și Muzeul Aurora, Shanghai găsește inspirație în conferința lui Umberto Eco – „Eu căutau unicorni” – desfășurată la Universitatea din Beijing în 1993. Savantul, într-o analiză a mecanisme din compararea și descoperirea diferitelor culturi, el evidențiază o anumită tendință, care a continuat de-a lungul secolelor, de a clasifica simboluri, noțiuni și concepte străine, adaptându-le la sistemele proprii de referințe culturale.
Cel mai senzațional exemplu citat de Eco este tocmai acela conform căruia Marco Polo, văzând un rinocer în timpul călătoriilor sale în Orient, l-a identificat imediat drept un unicorn, urmând singura clasificare posibilă pe care tradiția occidentală o pusese la dispoziție.definiți o creatură. cu un corn.
Este foarte ușor să identifici greșeala evidentă a lui Marco Polo, dar ceea ce Qiu Zhijie este capabil să ne dezvăluie este că, în realitate, chiar și în tradiția chineză a existat întotdeauna un unicorn, care nu este nici un cal cu corn pe frunte, nici un rinocer. Inorogul chinezesc este de fapt o figură mitologică numită Bixie sau Tianlu care, în unele reprezentări aparținând colecției Aurora, seamănă surprinzător cu leul înaripat din San Marco.
În Harta animalelor mitologice, artistul identifică mecanismele care definesc crearea de entități zoomorfe în toate culturile. Ramificațiile arborelui mare care domină harta ne conduc la descoperirea unor categorii extraordinar de limitate și recurente: combinații de oameni, animale și motive vegetale, creaturi policefalice cu multe corpuri, poziții și roluri definite.
Motivul principal al tuturor lucrărilor împinge să elimine geografia și cronologia pentru a descoperi o comunalitate concretă între toate culturile și mecanismele care le guvernează. Fiecare dintre aceste hărți este de fapt, potrivit artistului, o aluzie la cea mai etimologică și literală definiție a conceptului de la baza taoismului: Tao, sau cursul lucrurilor.
Hărțile ne arată așadar singura formă posibilă, universalitatea și limitele creației și imaginației la care ajung invariabil toate culturile. De aici și prezența unicornului atât în Asia, cât și în Europa, creatură care, deși cu forme diferite, reprezintă aceeași căutare a purității și a sensibilității. Opera artistului își propune să se concentreze și asupra procesului de transformare a acelor imagini care, deși sunt deja structurate prin grefe antice de forme, sunt apoi „contaminate” și transformate de interacțiunea și comunicarea dintre culturi.
În practica sa, Qiu Zhijie menține o relație strânsă între creație și pricepere manuală, iar în munca sa de cartografiere a culturilor a explorat tehnicile meșteșugărești menționate în cele trei sculpturi expuse: cei doi unicorni, a căror iconografie revine în cultura chineză, se află în fapt realizat cu tehnici și materiale tipic asiatice precum lemnul de bambus și camfor, în timp ce unicornul conceput din tradiția occidentală a fost realizat în sticlă de Murano de maestrul Pino Signoretto. Qiu Zhijie s-a născut în provincia Fujian, China, în 1969.
În 1992 a absolvit Departamentul de gravură al Academiei Naționale de Arte Plastice din Hangzhou. Trăiește în Beijing. Este artist, critic și curator. Este cunoscut pentru lucrările sale de caligrafie, fotografie și instalații video. Lucrările sale au fost expuse în întreaga lume: Inside Out: New Chinese Art, PS1 Museum, New York și San Francisco Museum of Modern Art, 1998; Beijing la Londra, ICA, Londra 1999; Power of the Word, Faulconer Gallery, Grinnell College, Iowa, SUA 2000; Translated Acts, Haus Der Kulturen der Welt, Berlin and Queens Museum, New York, 2001; A 25-a Bienala din Sao Paulo din Brazilia.
La mijlocul anilor 90 a scris și despre arta conceptuală și arta performanței, ajungând la așa-numita controversă a sensului, cea mai importantă dezbatere teoretică din lumea artei chineze.În 1996, Qiu Zhijie a co-organizat Phenomena&Image, prima expoziție video de artă. la Academia Chineză de Arte Frumoase din Hangzhou și publică două cărți care cuprind cele mai importante documente din istoria artei video din lume, devenind un important punct de referință în domeniul artei și al noilor tehnologii din China.
În 1999 a comisariat expoziția Post-Sense Sensibility – Alien Bodies & Delusion la subsolul unei clădiri rezidențiale din Beijing, dedicată lucrărilor extrem de experimentale ale noii generații, devenind astfel o personalitate marcantă și purtător de cuvânt al noii avangardări artistice naționale. gardes.În 2001 a fost unul dintre redactorii-șefi ai importantei reviste „Next Wave”, iar în 2002 a devenit co-curator al colectivului de artă din Beijing Long March Project. Fundația Querini Stampalia Santa Maria Formosa Castello 5252, 30122 Veneția
