Cel puțin la Bursă Juventus a marcat golul degeaba așteptat duminică pe terenul Atalantei. În Piazza Affari acțiunile clubului călătoresc în jurul orei 12 cu o creștere de 13%. în jur de 0,80 euro, de departe în fruntea indicelui. Un salt justificat în lumina anunțului de apartenență la Proiectul Super League care ameninţă să răstoarne complet regulile fotbalului european. Este o reacție mai mult decât de înțeles în lumina ploii de bani care ar putea ajunge la clubul Juventus în noua realitate, garantată de prezența primei bănci mondiale, americanul JP Morgan.
JUMEATE DE MILIARD PENTRU FIECARE REBEL
Potrivit proiectului, cele 12 cluburi interesate de Super League vor putea conta, în primul rând, pe 3,5 miliarde de euro pentru a-și echipa structurile pentru nevoile de divertisment global. Mai mult, există bonusuri de semnare între 100 și 350 de milioane de euro pentru fiecare echipă care, potrivit „rebelilor”, va putea/ar trebui să participe nu doar la SuperLega, ci și la campionatele naționale. Nu numai. Față de o cifră de afaceri totală potențială de 4 miliarde de euro, fiecare club va primi o contribuție fixă de 264 de milioane de euro pe an, indiferent de rezultatul sportiv. Doar pentru Juventus, dar raționamentul este valabil și pentru Inter și Milan, câștigul potențial este în jur de jumătate de miliard de euro, sau cu mai mult sau mai puțin cu 50% decât evaluarea actuală a clubului din Torino.
De aici ascensiunea, deși reținută de opoziție puternică că blitz-ul „jucătorilor de mingi bogați” trezește în întreaga Europă a fotbalului, începând de la UEFA și federațiile implicate (Italia, Spania și, mai ales, foarte puternica Premier League) pentru a implica lumea politică și, bineînțeles, mânia exclușilor, Roma și Napoli conduc în Bel Paese dar și altele, cu efecte paradoxale: de ce da Juve-ului lui Andrea Agnelli și nu Ajax-ului lui Edwin van der Sar, fost portar al lui Juventus, care reprezintă un club care a câștigat patru Liga Campionilor?
UN TURNEU PENTRU DOUĂzeci. „DAR PATRU PENTRU TOȚI” SPUNE PEREZ
Încercăm să lămurim. Duminică, a ieșit la iveală alianța dintre 12 cluburi de prim rang: 3 spaniole (Real Madrid, Atletico și Barcelona), 3 italiene (Juventus, Inter și Milan) și 6 englezi (Arsenal, Chelsea, Liverpool, Manchester City și Manchester United). Tottenham). Companiile s-au reunit pentru a forma o nouă competiție de fotbal la mijlocul săptămânii, Super League, guvernată de cluburile fondatoare capabile să ia locul Ligii Campionilor, cea mai profitabilă controlată de UEFA. În Super League vor participa 20 de echipe: trei se vor alătura fondatorilor (Psg și Bayern lipsesc din cauza numărului de federații franceze și germane) plus cinci echipe selectate pe baza rezultatelor. Președintele Superligii, Real Madrid numărul unu Florentino Perez, a ținut să sublinieze că toată lumea va câștiga pentru că sistemul prevede un fel de subsidiaritate: câteva miliarde de euro vor fi turnate în restul sistemului, sever testat de pandemie.
ANDREA AGNELLI: „CU COVID, FOTBALUL ESTE OPRIT”
Andrea Agnelli, unul dintre vicepreşedinţi, care şi-a părăsit posturile în ECA (asociaţia cluburilor din cadrul UEFA) insistă asupra condițiile sistemului după Covid-19: „Basele s-au oprit, câmpurile sunt închise și multe dintre ele nu se vor redeschide pentru că resursele lor sunt epuizate pentru totdeauna. Ușurința de acces a fotbalului, ceea ce ne-a determinat pe toți să iubim acest joc, este pusă în pericol de regulile de distanțare și de o dorință de emulare diminuată de imaginea de stadioane goale, deci tristă”. „Astăzi, Covid – continuă el – nu numai că a declanșat o recesiune impunătoare (doar pentru fotbalul european vorbim de venituri pierdute de aproximativ 6,5 miliarde de euro în perioada de doi ani '19-'21), dar a generat o profundă fisura in monolit. O crăpătură în care baza piramidei a trebuit să se oprească brusc. Amatorii aproape că nu mai joacă, tinerii nu abordează sportul și consumatorii trebuie neapărat să selecteze mult mai mult decât înainte. Între timp apare cu siguranță noua generație Z, care are valori foarte diferite, precum și interese”. De aici și nevoia de a repune jucăria în mâinile protagoniștilor, investitorilor și pasionaților.
MARELE SCOP DE A IMITARE NBA
În realitate deocamdată aproape toată lumea s-a aliniat împotriva evoluției americane propovăduită de „revoluționari”, nu întâmplător deseori o expresie a grupuri financiare din Asia sau America de Nord, de multe ori rece în faţa tradiţiilor sistemului. Cum le ceri proprietarilor lui Manchester United, familia Glazer, să investească în învingerea Sheffield sau Queens Park Rangers? Proprietarii lui Liverpool, americanii de la Fenway Sports Club, care dețin și Boston Red Sox, își propun să creeze un grup de divertisment de top, care să includă și Lebron James. Dar ei întreabă reguli americane: fără retrocedări, deductibile cărora li se atribuie o valoare a activului bine definită, poate introducerea plafonului salarial.
DESCALIFICARI? ANTITRUST SPUNE NU
Dar va fi așa? Sau reacție dură din partea UEFA și a ligilor naționale va impune un compromis sau chiar un pas înapoi? Amenințarea este de a exclude „splitterii” din campionatele naționale, în timp ce jucătorii ar fi automat excluși din echipele naționale începând de la campionatele mondiale. Un baraj înspăimântător, la prima vedere, dar nu atât de eficient. Conspiratorii, care îl au în spate pe JP Morgan, precum și pe cele mai bune firme de avocatură de pe planetă, sunt gata să o facă lupta în temeiul legilor antitrust. În plus, tratatele europene privind libera circulație a lucrătorilor prevăd ideea de concurență între diferitele competiții sportive.
Deja circulă un precedent destinat să predea: doi patinatori olandezi, amenințați cu excluderea din echipa națională pentru participarea la un turneu privat, au câștigat atât în primă instanță, cât și, în decembrie, în recurs la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg. În plus, Euroliga de baschet a eliminat acum diferitele federații naționale. Pe scurt, rebelii au cărți bune de jucat.
