Inversarea în vedere în procesele de muncă. Curtea Constituțională a declarat, de fapt, ilegitim articolul 3, paragraful 1, din Decretul legislativ nr. 23/2015 privind contractul de muncă pe durată nedeterminată cu protecții crescânde, mai cunoscut sub numele de Legea locurilor de muncă, în partea care stabilește în mod rigid indemnizația datorată muncitorul concediat pe nedrept. În special, acordarea unei indemnizații care crește exclusiv în funcție de vechimea în muncă a lucrătorului (două luni de indemnizație pentru fiecare an petrecut la muncă) este, potrivit Curții, contrar principiilor rezonabilității și egalității și contrastează cu dreptul și protecția muncii consacrat în articolele 4 și 35 din Constituție. Și, prin urmare, judecătorul de muncă va fi, de fiecare dată, să stabilească dacă și în ce măsură un lucrător concediat în mod nejustificat trebuie despăgubit.
Sentința, cu motive aferente, va fi depusă de Consultanță în următoarele săptămâni. Legea infracțională, de altfel, era printre ele nemodificat prin Decretul Lege nr.87/2018 ulterior, așa-numitul „Decret Demnitate”, semnat de Luigi Di Maio, ministrul bunăstării în noul executiv care a preluat mandatul anul acesta. Dispoziţia ulterioară s-a limitat la precizarea că indemnizaţia pentru lucrătorul concediat fără justă cauză trebuie să fie egală cu minim şase luni şi poate ajunge la maximum 36.
Consecințele deciziei nu sunt încă clare, dar, după toate probabilitățile, vor fi de mare anvergură: principala fiind aceea că judecătorii vor putea decide cu o mai mare autonomie cuantumul despăgubirii că angajatorii vor trebui să-și plătească angajații concediați în mod nejustificat. Și mai presus de toate, consecințele vor afecta nu numai deciziile viitoare, ci și pe cele cu dosare de concediere pendinte.
Prin urmare, angajatorii nu vor mai putea prezice cu exactitate costul concedierii a unuia dintre angajaţii acestora pe baza vechimii sale. Prin urmare, o persoană angajată recent ar putea avea dreptul la o despăgubire foarte mare dacă judecătorul consideră concedierea deosebit de nejustificată, în timp ce un angajat pe termen lung ar putea primi o despăgubire mai mică decât ar primi astăzi dacă concedierea ar rezulta măcar parțial justificată.
