Legea locurilor de muncă, mai multe conflicte acum, dar mai puține în viitor. Și apoi o schimbare de mentalitate pentru companii și sindicate. Fiecare va fi chemat să se ocupe de o abordare diferită mai ales în elaborarea și negocierea contractelor de muncă. Am vorbit despre asta cu Giuseppe Cucurachi, avocat de muncă al studioului Nunziante Magrone care urmărește acest sector de ani de zile.
Avocat, cu Legea locurilor de muncă și introducerea contractului cu protecții din ce în ce mai mari, vor crește sau scădea motivele conflictului între companii și angajați? Italienii sunt deja destul de certăreți...
„Pe termen scurt, ne așteptăm ca o încredere excesivă a angajatorilor în flexibilitatea introdusă de Jobs Act ar putea duce la mai multe litigii de muncă. Pe termen mediu și lung, însă, numărul și durata litigiilor ar putea fi, de asemenea, reduse semnificativ față de astăzi”.
Care este intervalul de timp pe termen scurt? Unu, doi ani?
„Nu este ușor de spus, ne putem gândi la următorii 2-3 ani. Astăzi avem doar câteva dintre decretele de punere în aplicare ale Jobs Act. În plus, unele reguli sunt aplicabile tuturor lucrătorilor: de exemplu cele privind telecomenzile sau variația atribuțiilor; dar o parte relevantă a Jobs Act, contractele cu protecții crescânde, se aplică numai noilor angajați. Astfel, o parte semnificativă a pieței va continua să suporte aceleași proceduri și costuri pentru concedierile reglementate de articolul 18. Calea dublă este, fără îndoială, o complicație suplimentară. Gestionarea lucrătorilor cu reguli diferite în cadrul aceleiași companii poate genera confuzie, deci erori și, prin urmare, potențiale litigii”.
Ce fel de erori?
„Noua lege poate duce la un exces de încredere în angajator sau în orice caz la atitudini neglijente în concedieri sau schimbări de loc de muncă. Imaginea încă nu este clară cu privire la posibilitatea retrogradării sau modificării atribuțiilor unui angajat. Decretul introduce o anumită flexibilitate interpretativă și o interpretare prea largă poate genera conflicte. Totuși, și consultanța extrajudiciară, care ocupă în prezent 70% din munca noastră, s-ar putea schimba. Cel puțin parțial.”
În ce direcție?
„Solicitarea de consultanță în redactarea și negocierea contractului de muncă ar putea fi mai frecventă. Și atenția s-ar putea întoarce la instituțiile care au trecut adesea în plan secund în ultimii ani, cum ar fi mobilitatea internă sau programul de lucru”.
Reforma poate duce la o mai mare negociere individuală?
„Ne așteptăm ca contractul individual de muncă să fie din nou central. Ca și în cazul managerilor, va fi logic ca angajații obișnuiți să negocieze condiții mai bune înainte de a se înscrie. Experiența altor țări, precum Spania, unde contractele cu protecții crescânde sunt deja aplicate de ceva vreme, merge în această direcție. Mă gândesc, de exemplu, la acordurile privind vechimea convențională: când, în caz de concediere, se are în vedere o indemnizație de două luni salariu pentru fiecare an de vechime în companie, cu minim 4 luni de salariu, mutați mâinile înapoi și recunoașterea lucrătorului mai multă vechime poate face diferența. Mai ales în faza de tranziție, în așteptarea completării și clarificării cadrului de reglementare, cred că este probabil să existe antreprenori dispuși să dea ceva mai mult noului angajat”.
Revenind la salarii, se va schimba negocierile colective?
„Noul contract cu protecții în creștere face ieșirea mai flexibilă. Este posibil să existe și o mai mare flexibilitate în negocierea salariilor: este un alt aspect lăsat deschis de reformă. Deocamdată aș lăsa un semn de întrebare, dar chiar ar putea merge în direcția unei negocieri mai mari la nivel de companie”.
Se schimbă rolul sindicatului?
„Cu siguranță, sindicatul va trebui să se schimbe atât în relațiile cu companiile, cât și pe plan intern. Există multe motive pentru care nivelul corporativ joacă din nou un rol central în negociere. Dacă reforma funcționează, am avea mai puține companii mici și întrucât este în companiile mai mari unde sindicatele atrag mai mulți membri, sindicatul va continua să joace un rol dar pe o bază modificată. Ar putea reveni să-și concentreze eforturile pe negocierea condițiilor de muncă precum și, în cazul reorganizărilor sau concedierilor colective, să urmărească obținerea de protecții superioare celor prevăzute de lege. Va trebui să se reformeze și pe plan intern, însă, prin întărirea articulației teritoriale și încercând să atragă numeroșii lucrători, de la numere de TVA la lucrători temporari, care astăzi nu sunt sindicalizați”.
