Flacăra de vară ainflația s-a făcut auzit de familiile italiene mai puţin înstărite. Este ceea ce iese din un Flash de la Biroul Parlamentar de Buget referitoare la impactul costului vieții asupra familiilor și efectele redistributive ale măsurilor de sprijin lansate de Guvern.
Potrivit analizei, grație suporturilor, din iunie 2021 până în mai a acestui an impactul inflaţiei asupra cheltuielilor celor mai sărace gospodării fusese practic pus la zero. Acum, însă, aceleași familii suferă o repercusiune (pe toată perioada) egală cu aproximativ 1,3 la sută din cheltuieli. Și pentru acest segment de populație, ei sunt mai presus de toate cei care au impact creșteri ale energiei electrice și gazelor, care în cele patru luni de vară a depășit valoarea bonusului de 150 de euro, întărirea decontribuției și reevaluarea pensiilor.
Cheltuielile gospodăriei +3,7% în 16 luni
Pe întreaga perioadă luată în considerare, se estimează că cheltuielile medii ale tuturor gospodăriilor, ținând cont de măsurile de sprijin, a crescut cu aproximativ 3,7%.. Fără aceste măsuri, impactul mediu asupra bugetelor familiei ar fi fost mai mare, egal cu 6,9 la sută, din care 4,8 puncte atribuibile sectorului energetic. În ansamblu, prin urmare, intervențiile de sprijin au reprezentat aproximativ 46 la sută (3,2 puncte) creșterea cheltuielilor legate de inflație.
Pentru prima decilă (cea cu cel mai scăzut nivel de cheltuieli) inflația ar fi condus, în lipsa unor politici de susținere, la o creștere a cheltuielilor de aproximativ 10,9 la sută, cu 4 puncte mai mult decât media națională și mai mult dublul impactului asupra al zecelea decil (cel al celor mai bogate gospodării). Acest lucru se datorează faptului că cele mai mari creșteri au vizat necesitățile de bază (electricitate, gaze și alimente), care afectează foarte mult cheltuielile celor mai săraci subiecți.
Din suporturi „un efect redistributiv semnificativ”
Volumul resurselor de care au beneficiat familiile din iunie 2021 este estimat la cca 27 miliarde de euro. Per total, scrie Upb, „măsurile de sprijin au produs un efect redistributiv semnificativ”, reducând impactul inflației asupra gospodăriilor prin prima decilă de aproximativ 88 la sută (9,6 puncte) și aducându-l la un nivel egal cu aproximativ o treime din medie (1,3 puncte față de 3,7).
De asemenea cele mai bogate familii ei primesc în continuare resurse semnificative (de exemplu, 10,4 la sută merg la al zecelea decil). Acest lucru se explică prin faptul că aceste nuclee consumă mai multă energie și deci beneficiază cel mai mult de intervenții reducere de preț în termeni absoluti. De exemplu, reducerea accizelor la combustibilul destinat celui de-al zecelea decil valorează în jur de 2,6 la sută din totalul resurselor distribuite, în timp ce cea de care beneficiază cea mai săracă decilă nu depășește 0,4 la sută. Deși într-o măsură mai mică, același fenomen se referă și la reducerea taxelor de sistem la energie electrică și gaze și reducerea TVA la gaz.
Inflația: tendințe diferite în diferite sectoare
Primele tensiuni din cauza costului ridicat al vieții s-au resimțit în iunie 2021 și - explică PBO - iar de atunci până în septembrie 2022 indicele general al prețurilor de consum a crescut cu 9,6 la sută. Totuși, tendința inflației a fost foarte diferită în funcție de categoria de bunuri luate în considerare. Indicele care a înregistrat cea mai mare creștere este cel legat de cheltuieli cu locuința, care include cheltuielile pentru utilitățile energetice (+36,2 la sută). Creșterea prețului bunurilor energetice s-a reflectat și în agregatul energiei electrice cheltuieli de transport (+11,2 la sută), în timp ce prețurile de alimente au acumulat o creștere globală de 11,7 la sută.
În ultimele patru luni, sectorul aferent cheltuielilor cu locuința a continuat să crească constant; prețurile transporturilor, în schimb, au continuat să crească până în iulie și apoi au scăzut în ultimele două luni, iar prețurile la alimente au crescut în fiecare lună într-un ritm aproape constant.
Mergi laInfografic UPB.
