O altă dezertare în rândurile IDV. Ultima scrisoare de demisie ajunsă la secretariatul partidului a fost semnată de Sandro Trento, acum fost șef al departamentului de Economie și Finanțe din Italia dei Valori. Licențiat în Economie și Comerț la Universitatea La Sapienza din Roma, Trento a lucrat timp de 15 ani în Departamentul de Cercetare al Băncii Italiei, a fost director al Centrului de Studii Confindustria și acum este profesor titular la Universitatea din Trento. Pe lângă faptul că a renunțat la rolul său de partid, economistul a decis și să predea carnetul de membru.
„Văd că Monti este tratat ca și cum ar fi Berlusconi și chiar nu suport asta – scrie Trento în scrisoarea în care își explică alegerea –. Propuneam să devenim un partid modern de acțiune în masă. Dacă am fi urmat acel drum, pe care și alții din partid îl împărtășesc, astăzi am fi protagoniștii jocului politic. În ultimul an însă, drumul urmat a fost cel al protestului oarecum extremist și adesea populist”.
Între timp, Italia „a plonjat într-o criză” și „din fericire, confruntat cu pericolul de catastrofă, Berlusconi a căzut și s-a născut guvernul Monti”. Dar IDV, potrivit Trento, „a fost găsit complet nepregătit pentru această numire. Imaginea pe care o dăm în fiecare zi este aceea a unei petreceri care nu știe pe ce drum să meargă. Trăim pentru o zi. Folosim o terminologie împotriva lui Monti și acum și împotriva Curții Constituționale și împotriva Președintelui Republicii care este cu adevărat șocantă”.
Decizia de „a-și spori puterea politică prin exploatarea furiei reprimate în țară este, în opinia mea, o strategie eșuată. Rezultatul este că acum suntem izolați de toată lumea. Am rupt axa cu Partidul Democrat”, din acest motiv „nu ne putem prezenta ca o forță matură, capabilă să guverneze țara”.
În fine, regretele: „Cu mare durere constat că nu am reușit să îmbinăm ideile liberale și moderate cu pozițiile de protest. Este și vina mea.” Poziţia actuală a partidului „nu este cea decisă la Congresul Naţional. Ne-am stabilit pe poziții de radicalism demodat, cu o singură logică electorală. Nu mai sunt dispus să asist la oscilația continuă dintre un liberalism virtual și un extremism populist concret”.
