È o cursa contra cronometru ce fac statele europene pentru a aproba i Planuri naționale de redresare și reziliență și să le trimită la Bruxelles până la 30 aprilie. Motivul unei asemenea grăbiri a fost explicat de premierul Mario Draghi, marți, în Senat: „Termenul limită de 30 aprilie nu este un media., este asta dacă ajungi mai devreme vei avea fondurile mai devreme”, a spus premierul. Uniunea Europeană va merge în luna mai pe piețele financiare pentru a împrumuta (la rate mai avantajoase) fondurile necesare finanțării primei tranșe de ajutor, egală cu 13% din total, care urmează să fie plătită până în vară. Banii vor merge către cei care au respectat termenul de prezentare stabilit la sfârșitul lunii, ceilalți vor trebui să facă coadă. Este așadar ușor de înțeles de ce în ultimele zile în toate țările Uniunii Europene nu se vorbește decât despre Planul de redresare. Principiul „primul venit, primul servit” se aplică tuturor.
Primul stat care și-a prezentat planul de cheltuieli la Bruxelles a fost Portugalia, care a trimis pe 22 aprilie un document de 16 miliarde care intenționează să cheltuiască aproximativ 17,5% din fonduri pentru îngrijirea sănătății, 16,3% pentru locuințe pentru cele mai slabe părți ale populației și aproximativ 8% pentru combaterea sărăciei și inegalităților. La Lisabona s-au alăturat astăzi Germania și Grecia.
Printre alte state mari, Spania și Franța au aprobat planul în aceleași ore în care a dat Parlamentul din Italia undă verde la rezoluția privind Planul de redresare și, conform previziunilor, îl vor transmite UE până vineri. Într-adevăr, la fel cum premierul Draghi era ocupat cu prezentarea Pnrr-ului italian Senatului, miniștrii de finanțe din Franța și Germania, Bruno LeMaire și Olaf Scholz, a susținut o conferință de presă comună pentru a-și dezvălui planurile. „Am pierdut prea mult timp. Creșterea chineză a crescut. Statele Unite sunt în plină expansiune. Uniunea Europeană trebuie să rămână în cursă”, a spus Le Maire. „Comisia trebuie să analizeze cât mai curând posibil planurile naționale de redresare și reziliență, astfel încât acestea să poată fi aprobate de Consiliul European cel târziu în iulie. Acest lucru va permite ca banii să fie plătiți înainte de sfârșitul verii”, a reiterat ministrul francez. „Astăzi este o zi bună pentru Europa – a adăugat Scholz – Planul de redresare al UE face posibil ca toate statele membre să adopte măsuri care ne vor face să ieșim mai puternici din criză”.
„Putem obține o creștere robustă și durabilă pe termen mediu doar dacă închidem decalajele de gen, generaționale și regionale”, a remarcat astăzi ministrul italian al economiei. Daniel Franco, subliniind că „incluziunea este un obiectiv general al Planului italian”. Un proiect care are ca scop „repararea prejudiciului economic și social provocat de pandemie; construirea unei economii mai avansate din punct de vedere tehnologic și științific, asigurând în același timp incluziunea; o schimbare pe termen lung cu o tranziție ecologică ireversibilă”, a conchis ministrul.
Reamintim că Italia are dreptul la 191,5 miliarde din Fondul de redresare (25 până în vara lui 2021) și 13 din planul React-EU. THE detalii pe Pnrr italian Premierul Draghi le-a dezvăluit în timpul discursurilor sale introductive (și replicilor) ținute în parlament pe 26 și 27 aprilie. Dar cum vor cheltui alții banii care va veni de la Bruxelles? Să vedem ce intenționează să facă Franța, Germania și Spania.
RECUPERAREA GERMANĂ
Germania va dedica 90% din 28 miliarde de euro pe care o va primi de la Uniunea Europeană (25,6 de la Recovery și 2,4 de la React Eu) pentru transformarea ecologică și digitală. „Prioritățile germane transmit un semnal clar restului blocului european”, a subliniat Scholz. În detaliu, Berlinul va cheltui cca 11,5 miliarde de euro în proiecte verzi privind utilizarea hidrogenului, eficiența energetică a clădirilor, stimulentele pentru mașini electrice, autobuze și trenuri. Tocmai pe mobilitate, Scholz a subliniat că se urmărește finanțarea a jumătate de milion de mașini electrice și 400 de stații de reîncărcare instalate pe clădiri, la care se vor adăuga 50 de stații publice de reîncărcare și 2.800 de autobuze electrice.
În schimb, 14 miliarde de euro vor fi alocate pentru tranziția digitală care va urmări două obiective principale: reconversia proceselor de producție din sectorul auto și modernizarea Educației, Sănătății și Administrației Publice.Conform estimărilor ministrului german al Economiei, fondurile care vor sosi de la Bruxelles vor duce la o creștere de +2. în PIB % și o creștere a ocupării forței de muncă de +0,5%. În sfârșit, în cadrul conferinței de presă, Scholz a subliniat importanța urmăririi unui proiect privind „norul european” și urgența dezvoltării unei producții interne de procesoare și cipuri de ultimă generație.
PLANUL FRANCEZ
Franța va primi din Europa cca 40 miliarde, care va finanța o parte din planul de 100 de miliarde deja aprobat de președintele Emmanuel Macron în septembrie 2020. Aproape jumătate din aceste 40 de miliarde vor merge către tranziție ecologică: 5,8 miliarde pentru conversia energiei (decarbonizarea industriei și restructurarea sistemelor interne), 6,5 miliarde pentru infrastructură și mobilitate ecologică, 5,1 miliarde pentru energie și tehnologii verzi, cu o atenție deosebită hidrogenului (care a fost în schimb redus în planul italian). Un sfert din fondurile europene vor merge în schimb către digital. Printre cele mai importante articole, Parisul va investi 2,4 miliarde pentru „suveranitatea tehnologică”, adică în dezvoltarea unor tehnologii strategice care să permită Franței și Europei să acționeze ca omologul superputerilor SUA și Chinei; și alte 2,9 miliarde pentru digitalizarea formării și investițiile în competențe digitale. În plus, planul francez va folosi 7,7 miliarde de fonduri europene pentru sănătate și cercetare.
Franța, ca și Italia, este, de asemenea, obligată să însoțească planul cu a pachet de reforme: printre acestea sunt unele pe care Macron încearcă să le aprobe încă de la alegerea sa din 2017, precum legea climei (scopul este includerea ei în Constituție), simplificarea administrației publice și a activității antreprenoriale, politicile locative, unele reglementări sociale precum reforma controversată a ajutorului de șomaj, suspendată în timpul crizei, dar care ar trebui să intre în vigoare în iulie. Din punct de vedere tehnic iese din plan, dar și reforma așteptată a pensiilor este foarte centrală. Ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a spus că este încrezător că ar putea avea o parte din totalul banilor disponibili (după cum sa menționat, planul global este de 100 de miliarde, dintre care 60 alocate de guvern), 13%, până în vară.
PRTR-UL SPANIOL
În spaniolă se numește „Plan de Recuperación Transformación y Resiliencia”. Până în 2026, Madridul va avea disponibil în totalitate 140 miliarde de euro, dintre care 9 sunt de așteptat să sosească până în vară. Resurselor așteptate în următoarele luni li se vor alătura alte 16 miliarde preconizate până în decembrie 2021 și alte 2 miliarde alocate de UE ca parte a fondului React Eu dedicat asistenței medicale. În general, până la sfârșitul anului 2021, Spania ar trebui să primească 27 de miliarde de fonduri europene. Cum o va cheltui? Guvernul a pregătit deja un plan pentru 2023 calculat pe 70 de miliarde de euro de cheltuieli. Proiectul alocă 39% din resurse pentru tranziția ecologică, 29% pentru transformarea digitală, 10,5% pentru educație și formare. A se stabili 6 planuri strategice majore privind: mașina electrică, hidrogenul verde, industria aerospațială, agricultura durabilă, dezvoltarea inteligenței artificiale și îmbunătățirea performanței sistemului de sănătate.
De asemenea, așteptat trei reforme majore: Pensii, Muncă și Fiscalitate (aceasta din urmă ia în considerare și așa-numita „taxa Google”). Printre obiectivele fundamentale identificate de guvernul condus de socialistul Pedro Sanchez se remarcă necesitatea de a face economia mai sustenabilă și mai competitivă pentru a crea 800 de locuri de muncă în trei ani și pentru a contribui la creșterea PIB-ului. Guvernul se așteaptă la o creștere a produsului intern brut de 6,5% pentru 2021, care ar putea crește la 9,8% datorită fondurilor europene. În 2022, economia se va extinde cu 7%, revenind la nivelurile de dinainte de criză, în timp ce în 2023 și 2024 PIB-ul ar trebui să crească cu 3,5 și, respectiv, 2,1%.
RESPINGEREA RATIFICARILOR
După undă verde din partea parlamentului UE și a statelor membre, revine parlamentelor naționale să ratifice acordul asupra celor 750 de miliarde Next Generation Eu. Termenul final este stabilit pentru iunie. Dacă nici măcar unul dintre parlamentele țărilor membre nu aprobă planul, totul ar risca să se destrame deoarece Comisia nu ar putea emite obligațiunile necesare finanțării Planului de redresare. Până în prezent, 19 parlamente au ratificat datoria europeană, în timp ce 8 nu au făcut-o încă.
In Austria aprobarea finală a acordului este programată pentru iunie, în timp ce în Țările de Jos, după aprobarea Camerei, pe 25 mai ar trebui să sosească undă verde de la Senat. De asemenea, lipsesc din recurs România, Ungaria și Estonia. La Tallinn, Partidul Popular Conservator de extremă dreapta încearcă să încetinească activitatea parlamentară, motiv pentru care guvernul ar putea decide în curând să dea încredere.
În schimb, s-a găsit un acord între majoritate și opoziție în Polonia, care după zile de controverse a inițiat proiectul de lege de ratificare. L'Irlanda, care însă nu ar trebui să reprezinte un obstacol, nu a programat încă aprobarea, în timp ce unele probleme ar putea veni Finlanda. Guvernul de la Helsinki tremură din ce în ce mai mult din cauza lipsei de acord a majorității cu privire la noua manevră bugetară. În plus, comisia constituțională a stabilit că ratificarea Next Generation EU va trebui votată în Parlament cu o majoritate calificată de două treimi, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de okul opoziției. Cu toate acestea, partidul Coaliția Națională, principalul partid de opoziție, și-a anunțat abținerea.
