Aproximativ jumătate dintre companiile japoneze cred că guvernul ar trebui să înceapă să apere yenul, al cărui declin actual ar putea avea consecințe grave asupra prețurilor la combustibil și a importurilor. În ultimii doi ani, prim-ministrul Shinzo Abe a încercat să susțină economia și să vindece deflația cu stimulente monetare masive care au dus la slăbirea yenului. Tendința de scădere foarte anticipată galopează acum mai repede decât se aștepta: scăderea monedei japoneze la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, la 110.09 față de dolar, la 1 octombrie trecut, a marcat o scădere de 8% în trei luni și a generat proteste în lumea afacerilor. Pe scurt, medicamentul lui Abe devine otravă pentru industria japoneză.
Într-adevăr, potrivit unui sondaj Reuters, după ce yenul a recăpătat teren la 106, așteptările că Fed-ul SUA va amâna majorarea ratei dobânzii ar putea genera o nouă slăbiciune a yenului. Sondajul, realizat între 30 septembrie și 14 octombrie, arată că 45% dintre companiile japoneze doresc ca Tokyo să intervină dacă yenul se stabilește la 110 față de dolar.
235 dintre companii ar saluta o intervenție la 115 și 20% la 120. Cercetarea a implicat directorii a 486 de companii cu o capitalizare care depășește un miliard de yeni. Sensibilitatea Japoniei la un yen slab a devenit deosebit de acută în urma dezastrului aproape nuclear de la Fukushima din 2011, care a costat țara 3 trilioane de yeni în taxe suplimentare de import de combustibil.
