În ajunul G7 în Canada, tensiunile cresc vertiginos. Vineri, 8 și sâmbătă, 9 iunie, șefii de stat și de guvern ai celor mai industrializate șapte țări din lume se vor întâlni la Charlevoix, Quebec, pentru a discuta despre cele mai fierbinți subiecte din politica internațională: de la tarifele SUA la sancțiuni împotriva Iranului.
Un „botez de foc” pentru noul prim-ministru, Giuseppe Conte care, după ce a câștigat încrederea Parlamentului, își va face debutul internațional vineri ca șef al noului guvern Lega-M5. Cu toate acestea, din cauza timpului limitat disponibil, Italia va participa la G7 cu dosarul pregătit de biroul diplomatic al fostului premier, Paolo Gentiloni.
Clima din Quebec astăzi nu este cea mai bună și precedentele nu ajută: anul trecut, la Taormina, șefii de stat și de guvern ai Franței, Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei, Japoniei, Italiei și Canada (Uniunea Europeană participă la G7, dar nu prezidează sau găzduiește summiturile) au închis summitul în total dezacord privind imigrația și schimbările climatice și riscul este ca în acest an situația să devină și mai aprinsă
Așteptând sosirea liderilor politici este deja o bătălie între șerpași, reprezentanții acestora pentru toate domeniile tematice care compun agenda de lucru a summit-ului. Obiectul disputei este Rusia: se prezentaseră Statele Unite, Regatul Unit și Canada o declarație de condamnare a Moscovei pentru doborârea avionului malaezian.
În urmă cu câteva săptămâni, echipa internațională de anchetă care investighează din 2014 prăbușirea zborului Malaysia Airlines MH17 în Ucraina, care a costat viața a 298 de persoane, a ajuns la concluzia că avionul s-a prăbușit deoarece a fost lovit de un anti-Buk. rachetă de avion lansată de Rusia, o teză încă neagă viguros de Kremlin astăzi.
De aici și decizia de a pregăti o declarație comună de condamnare asupra căreia, totuși, șerpașii celor 7 țări nu s-au putut pune de acord: dacă Franța și Germania și-ar fi declarat disponibilitatea de a semna documentul, Italia și Japonia au decis să se opună, distrugând de facto inițiativa.
O decizie, cea italiană, care pare să fie în concordanță cu apropierea de Rusia care Prim-ministrul Conte a anunțat pe 5 iunie în Senat în cadrul discursului său principal: „Vom fi adepții unei deschideri către Rusia, care și-a consolidat rolul internațional în diverse crize geopolitice din ultimii ani. Vom promova o revizuire a sancțiunilor”. Prin urmare, la prima ocazie utilă, Italia a pus deja în practică noile propuneri.
