Decretul de mediu a eșuat. Așteptată și anunțată cu accent ca primul început tangibil al Green new deal a guvernului Pd-M5S s-a eșuat imediat pe lipsa acoperirii financiare și pe obiecțiile - ridicate de majoritatea din interior și din exterior - cu privire la măsurile dezvoltate de ministrul Sergio Costa. Și astfel proiectul prevederii nu a ajuns niciodată pe masa Palazzo Chigi unde ar fi trebuit să ajungă joi 19 pentru ședința Consiliului de Miniștri.
Potrivit zvonurilor adunate de Ansa, munca este acum axata pe cautarea de acoperire si in vederea manevrei din 2020 pe care guvernul va trebui sa o puna in plan. O ipoteză care este studiată în prezent ar fi folosirea „licitațiilor verzi” pentru a elibera resurse (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii EU ETS).
Dar nu poate fi ascuns că disidența asupra unor părți ale textului depășește tema coperților. În special, obiecțiile majore vizează unul dintre pietrele de temelie ale prevederii lui Costa și anume cea privind reducerea subvențiilor dăunătoare mediului, calculate la 16,7 miliarde din Catalogul întocmit de Ministerul Mediului. Prima tăiere - așa cum a fost concepută în dispozitiv - urma să înceapă încă din 2020; se vorbește de un gradat de 10% până la anulare până în 2040. 50% din resursele recuperate de stat ar merge către fondul ad-hoc al Ministerului Economiei pentru investiții în tehnologie, inovare și modele de dezvoltare durabilă. În practică, un „băț” care riscă să penalizeze PIB-ul într-o cheie pur punitivă fără vreun „morcov” capabil să configureze un adevărat green new deal.
Și așa dacă Costa consideră că „este nevoie de o schimbare radicală a paradigmei culturale ceea ce duce la includerea protecției mediului în sistemul nostru constituțional” alții observă că schimbările radicale au incendiat Parisul, declanșând protestul Gilets jaunes pe problema subvențiilor pentru achiziționarea de motorină pe care Costa ar dori să o elimine în Italia, urmând să lovească transportul rutier de mărfuri și agricultura, două sectoare cheie pentru economia noastră. Nimeni nu se opune nevoii de a facilita tranziția către un model de dezvoltare mai verde și mai durabil, dar tocmai pe modul de a ajunge acolo s-au concentrat multe dintre criticile la adresa Decretului de Mediu: cu ce investiții, cu ce infrastructuri, cu ce stimulente doriți să-l implementați?
Conftrasporto: reducerile de transport rutier de marfă sunt un scop propriu. Acesta este comentariul imediat al vicepreședintelui Confcommercio și Conftrasporto Paolo Uggè. „Tăieri lineare care implică transportul rutier de mărfuri ar fi cel puțin inacceptabile: mai ales pentru că guvernul nu și-ar îndeplini angajamentul față de această categorie. În al doilea rând, pentru că astfel ar fi penalizate și vehiculele grele mai puțin poluante precum Euro 6, singurul rezultat că camioanele de toate categoriile ar alimenta în străinătate, cu o pierdere pentru companiile italiene de distribuție și pentru cassa statului”. „Dacă în schimb, așa cum ne propunem de ceva vreme – continuă Uggé – doar cele mai vechi vehicule, deci cele mai poluante, ar fi penalizate, prin reducerea rambursărilor accizelor la motorină doar pentru acestea, companiile ar fi împinse să reînnoiască flota aflată în circulație, cu un avantaj evident pentru mediu, având în vedere că 60% din vehiculele care circulă înainte în Italia ar beneficia și de sectorul auto, care ar beneficia și de stat în sectorul auto, care circula înainte de Euro4 și ar beneficia de stat. fiecare vehicul de nouă generație achiziționat”.
Sindicatele sunt și ele pe picior de război. „Din păcate, nu există nicio „confruntare majoră” cu privire la decretul climatic declarat de ministrul Mediului Sergio Costa”, scrie secretarul general adjunct al CGIL, Gianna Fracassi. Chiar și Annamaria Furlan, liderul Cisl-ului mărturisește că a fost „uiită când am descoperit că era deja gata și gata un decret în care sunt și alegeri importante și semnificative”. Miercuri, adaugă el, „întâlnirea dintre Guvern și sindicate a început foarte bine, dar nimeni nu ne-a menționat că un decret important de această natură era gata”. Prin urmare, atât CGIL, cât și CISL solicită o discuție cu partenerii sociali.
Liga, din opoziție, șutează zero: „Prima măsură de guvern și prima lovitură fiscală” tună Massimo Garavaglia, fost ministru adjunct la MEF, despre proiectul legii mediului. „Am citit articolul 6 din proiectul de decret și mă înfioră – explică Garavaglia -: 16,8 miliarde de euro scutiri de taxe care ar fi tăiate. Dintre acestea, după cum se precizează în raportul la prevedere, 5,9 miliarde de euro sunt pentru „agricultură și pescuit”” subliniază Garavaglia care comentează: „Această lovitură extraordinară este deghizată într-o operațiune „verde”, dar, în realitate, servește și la strângerea de numerar. Doar 50% din sumele care decurg din reducerile scutirilor de taxe vor fi alocate fondului pentru finantarea interventiilor de mediu. Restul de 50% vor fi achiziționați pentru bugetul de stat”.
De către majoritatea însă, singura voce în sprijinul măsurii vine din Leu: „Îi spun ministrului Costa: mergeți mai departe și să muncim pentru ca textul să fie mai ambițios”. Dar este o voce izolată. Iar decretul poate fi considerat acum caduc, cel puțin în versiunea originală. Oprirea hedging-ului venită de la Ministerul Economiei impune în orice caz ca noul text să fie convenit cu ministrul Roberto Gualtieri. „Trebuie coordonat cu manevra”, a impus Mef. Și nu numai cu asta.
