Tendință lentă a consumului intern de alimente a cărui piață nu este încă capabilă să transmită semne convingătoare de redresare. Datele publicate recent de Istat indică o pondere în 2017 a consumului alimentar „intern” de 160 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere de doar 0,5% în termeni reali, față de anul precedent. În timp ce consumul general din țară, în paralel, s-a descurcat mai bine, sau dacă vreți „mai puțin mai rău”, cu +1,6%. Confirmând suferința specifică prin care trece de ceva vreme piața internă alimentară.
Într-o panoramă atât de variată, precum sectorul alimentar, nu lipsesc segmentele importante care dau semne clare de vioiciune. Dintre acestea se remarcă sectorul consumului non-casnic (catering in primis) care a mers împotriva curentului, acționând ca „iepure de câmp”. Analiza Istat arată că în 2017 mesele departe de casă s-au apropiat de 83 de miliarde, cu un +3,7% anual în termeni reali (net de inflație).
Prin separarea cateringului, valul lung al scăderii consumului de alimente „pure” apare mai evident dacă analizăm datele culese în deceniul crizei (2007-17): de fapt, în această perioadă de timp au pierdut 10 puncte uscate. , în termeni reali , față de cele 2,7 puncte pierdute de agregatul mare al consumului național total.
Fenomenul subliniază cura de slăbire în greutate la care a fost supusă piața alimentară, folosită ani de zile de familii ca sală zilnică de economii. În numele a două criterii de bază: mai puține deșeuri și produse mai ieftine. Cu toate acestea, inflația sectorială a fost considerabil mai mică decât cea generală. Dar acest lucru nu a fost suficient pentru a lubrifia consumul. În acest sens, este semnificativ faptul că singurul segment de distribuție în expansiune în ultimii ani a fost cel al magazinelor cu discount alimentare, cu tarife anuale în jur de +3-4%.
O altă tendință interesantă care reiese din datele detaliate este polarizarea tot mai mare a cheltuielilor cu alimentele, cu creșterea produselor premium și cu preț redus, în detrimentul gamei intermediare. Ceea ce iese la iveală este confirmarea unui fenomen care este din ce în ce mai dezbătut în țară: criza clasei de mijloc, cu ceea ce presupune și în ceea ce privește stabilitatea socială.
Totuși, în ciuda acestui context de stagnare persistentă, producția alimentară a atins o tendință plină de satisfacții în ultimii ani în comparație cu cea generală. Pe parcursul crizei din 2007-2017, aceasta a „ținut”, de fapt, cu o scădere de mai puțin de 1%, față de reducerea paralelă de nu mai puțin de 20 de puncte înregistrată de indicele producției industriale italiene în ansamblu. Secretul? Calitățile anticiclice ale sectorului. Și faptul că exporturile de alimente au crescut cu 76% de-a lungul deceniului, față de 25% din totalul industriei.
Este un spread bun, care demonstrează cât de mult a reușit industria alimentară italiană să transforme marea reputație de care se bucură pe piețele externe în cote de piață în creștere. Un succes la care a contribuit substanțial și segmentul IMM-urilor, cu creșteri ale exporturilor peste media sectorului.
Bilanțul final al exporturilor industriei alimentare înregistrează astfel, în prima jumătate a anului 1, o pondere de 2018 miliarde euro, cu o modificare de +15,8% față de prima jumătate a anului 4,2. Ceea ce este mai mare de +1, 2017% marcat în paralel. din totalul exporturilor ţării.
Prognozele Istat pentru primele șapte luni indică o accelerare. Comparația de tendințe ianuarie-iulie 2018/17 pentru sector se ridică de fapt la +4,7%, cu o performanță specifică în zona UE de +5,7%.
Privind în mod specific creșterea exporturilor de alimente pe o singură destinație, se remarcă ratele modeste ale SUA (+0,9%) și ale Chinei (+1,0%). Deși mult mai bine reglate sunt exporturile către piețele tradiționale din Germania (+6,6%) și Franța (+6,3%).
Deocamdată, ceea ce iese de pe piața americană este doar o mică lumină intermitentă, care trebuie monitorizată cu atenție, a climatului tarifar greu care se răspândește pe piețe. Un război care riscă să slăbească primul motor al dezvoltării: comerțul global. Ceea ce, deloc surprinzător, atenuează deja impulsul în jur de +5% pe care îl recăpătase anul trecut.
