La aproape patru ani de la cel zădărnicit de Mario Monti, Italia retrăiește coșmarul unui eșec european. De data aceasta indirect, pentru că implicitul în cauză este cel acum iminent al Greciei, care sâmbătă, a întrerupt negocierile cu Eurogrupul și a convocat, la ordinul premierului său Alexis Tsipras, a referendum popular duminica viitoare să decidă dacă să aprobe sau nu propunerile europene și, în final, dacă să rămână sau nu în zona euro și, poate, în Uniunea Europeană însăși.
Mișcarea lui Tsipras deschide scenarii tulburătoare, neașteptate până acum câteva zile și cu siguranță fără precedent: în istoria tânără a monedei unice, nicio țară nu a abandonat vreodată euro ca monedă. Pericolul este că se va întâmpla la Atena: deși BCE a lui Mario Draghi pregătește orice fel de parașută pentru a evita un dezastru, recunoscând finanțare până marți a fondului de urgență Ela către banca centrală elenă, prim-ministrul Tsipras a ordonat închiderea băncilor și a Bursei de Valori din Atena pentru astăzi, care s-ar putea prelungi pe toată săptămâna.
DATORIE – Dar care vor fi consecințele pentru economia italiană? Ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan, i-a liniștit pe toată lumea, spunând că „nu există niciun risc de contagiune pentru Italia”. Roma este expusă la împrumuturi către Grecia în valoare de aproximativ patruzeci de miliarde de euro (37,2 miliarde mai exact, dintre care 10 împrumuturi bilaterale și 27,2 în Fondul de economisire a statului, care urmează să fie rambursate în 2020 și 2023), dar situația țării este foarte diferită. din 2011: conturile publice sunt în echilibru cu deficitul/PIB, înapoi sub 3%, traiectoria datoriei va fi în scădere începând cu anul viitor, iar creșterea, deși încă slabă, este cu siguranță la orizont. La toate acestea trebuie adăugată politica expansivă a BCE, care, prin Quantitative Easing, achiziția masivă de obligațiuni de stat, pe lângă combaterea deflației, acționează și ca un scut anti-contagiune la tensiunile (inevitabile) de pe piețe, încetinește. creșterea ratelor dobânzilor și apără stabilitatea monedei euro.
BURSA DE VALORI ȘI SPREAD – Printre efectele posibile, ca să nu mai vorbim probabil, se numără o lărgire a spread-ului și o creștere a ratelor BTP, precum și un regres sau o scădere aproape sigură a Bursei de Valori, după un raliu de șase luni: Piazza Affari de la 1 ianuarie. până în prezent câștigase 23%, unul dintre cele mai bune scoruri dintre listele europene. Cele mai bătute titluri vor fi inevitabil bancherii, în timp ce industriașii pot fi salvați. Pentru portofoliile investitorilor, este, prin urmare, recomandabil să alegeți obligațiuni pe termen scurt și o bună diversificare, concentrându-vă poate pe alte valute decât euro, precum dolarul și lira sterlină.
EXPORTURI – Grecia este o țară la care Italia nu este deosebit de expusă în ceea ce privește exporturile: aceștia sunt în mare parte producătorii noștri de mașini-unelte, furnizori de exemplu pentru industria agroalimentară, care ar putea avea probleme deoarece plățile de la companiile clienți grecești ar fi anulate și fără. acoperire de asigurare adecvată pe care o veți recupera din buzunar. Riscul este însă limitat pentru că, după cum subliniază mai mulți economiști, companiile italiene au părăsit deja țara greacă de câțiva ani: în special firmele de construcții, care au fost cele mai prezente înainte de semnele haosului din Atena și din împrejurimi. Potrivit Intesa Sanpaolo, ponderea exporturilor italiene către Grecia este de 0,9%, care scade la 0,2% în comparație cu PIB-ul.
CONCEDIU DE ODIHNA - Vara a început și pentru unii vacanțele sunt chiar după colț. Nu puțini, având în vedere minunățiile insulelor grecești și prețurile lor notoriu de accesibile, au speculat deja sau și-au rezervat o vacanță în Marea Egee. Dar cum ar trebui să ne comportăm? Cel mai alarmist vorbește despre necesitatea obținerii unui pașaport, dar nu ar trebui să fie necesar: în cel mai rău caz, Grecia ar putea părăsi doar moneda unică și nu Uniunea, sau în orice caz să reintră în acordurile Schengen. (ca Elveția și Norvegia, ca să spunem așa).
Pe de altă parte, întrebarea referitoare la bani este mai îngrijorătoare: iSfatul este să aduci ceva mai mulți cash decât în trecut (plafonul fără a fi nevoie să-l declari este de 10 mii de euro), în cazul – probabil – în care se solicită plata cash și nu se poate retrage de la bancomat. Autoritățile elene au precizat clar că blocarea retragerilor de la bancomate se referă la cetățenii rezidenți și nu la deținătorii de conturi în străinătate, cum ar fi turiștii. Cu toate acestea, în ciuda restricțiilor introduse de guvern pentru grecii care nu pot retrage mai mult de 60 de euro pe zi, riscul este ca în continuare o reducere a lichidității. Cardul de credit nu ar trebui să pună probleme, dar debitul se face întotdeauna după cumpărare, deci există riscul ca comisioanele să se schimbe sau chiar să existe o schimbare dacă Grecia iese din euro. O altă posibilitate este ca, având în vedere problemele cu băncile, hotelurile și restaurantele să nu accepte carduri de teamă să nu primească plăți.
