Când ajutorul financiar pentru pandemie este retras, creditele neperformante ale băncilor italiene vor crește din nou, dar de această dată creșterea va fi „mai puțin accentuată” decât cea înregistrată în ultimele crize. Aceasta este opinia lui Luigi Federico Signorini, director general al Banca d'Italia, care a vorbit astăzi la Ziua Creditului.
„Ne așteptăm ca băncile să păstreze active adecvate comparativ cu riscurile – explică Signorini – și este esențial ca aceștia să continue să adopte a politică atentă și prudentă de ajustare a creditului".
Directorul general al Bankitalia subliniază apoi și asta temerile legate de o posibilă „strângere a creditelor”, răspândit la începutul pandemiei datorită experienței crizei anterioare, s-au dovedit a fi nefondate: de când a sosit Covid, de fapt, „împrumuturile acordate companiilor au crescut constant până în luna martie a acestui an, în valoare totală de 70 de miliarde; ulterior, odată cu reluarea activităților, acestea au scăzut fiziologic, cu aproximativ 7 miliarde”.
Prin urmare, potrivit lui Signorini, „sistemul bancar italian, ca și în alte țări, în general, a rezistat bine impactului pandemiei”. Spre deosebire de ceea ce sa întâmplat în timpul crizei din 2008, „în acest an și jumătate băncile și-au putut menține sprijinul pentru sistemul de producție și au contribuit la atenuarea efectelor foarte grave ale crizei”.
Signorini face apoi un bilanț al experienței sale – recent încheiată după 13 ani – în Comitetul de la Basel, organismul internațional care definește regulile prudențiale pentru băncile europene. În special, directorul general al Băncii Italiei explică că cea mai recentă reformă, cunoscută sub numele Basel III, a corectat două distorsiuni care sunt deosebit de dăunătoare pentru instituțiile italiene: „dezechilibrul dintre cerințele pentru riscul de credit și cele legate de tranzacționare și toleranța excesivă a modelelor agresive”.
Prin urmare, Signorini speră că „regulile de la Basel vor fi transpuse cât mai prompt și fidel posibil: sper că discuțiile din următoarele câteva luni nu vor reprezenta o oportunitate de redeschidere a dezbaterii privind tratamentul prudențial al riscurilor individuale. Criza pandemică a confirmat ceea ce marea criză financiară ne învățase deja, și anume cât de important este să avem un sistem financiar robust, capitalizat adecvat și pe deplin conștient de complexitatea riscurilor”.
