În ultimii ani, datorită unei crize economice și financiare fără precedent, introducerea unor reglementări care vizează consolidarea instituțiilor bancare și, în final, evoluția rapidă a instrumentelor tehnologice care permit clienților să interacționeze cu banca lor chiar și de la distanță pentru o serie de servicii multiple și complexe. , sistemul bancar, nu numai în Italia, ci și în Europa și în lume, trece printr-o fază de schimbare profundă. În 2008, în țările Uniunii Europene funcționau aproape 8.525 de instituții de credit cu aproape 238.000 de sucursale. După 10 ani, numărul băncilor a scăzut la 6.088 iar cea a filialelor la puțin sub 174.000. Același lucru este valabil și pentru Statele Unite, unde în aceeași perioadă numărul băncilor comerciale a scăzut de la puțin peste 7.000 la aproximativ 4.700 și cel al instituțiilor de economii de la 1.200 la 690.
O tendință similară a fost înregistrată și în Italia. Dacă, de fapt, în 2008 erau 799 de bănci cu 34.146 de sucursale la finele anului 2018 erau 505 cu 25.409 sucursale. Acest scenariu este profund diferit de cel din zece ani înainte care a dus peste tot la o schimbare structurală a sistemului bancar și care a condus inevitabil la o nouă modalitate de dezvoltare a relației cu clienții. În acest sens, după cum am menționat deja, potențialul nenumărat oferit de dezvoltarea tehnologică odată cu introducerea unor „dispozitive” din ce în ce mai sofisticate care vă permit să interacționați cu banca dumneavoastră prin efectuarea de tranzacții din ce în ce mai complexe într-un mod mai simplu și mai imediat a dat cu siguranță un impuls. in aceasta directie. Iar procesul nu pare încă finalizat dacă avem în vedere că băncilor li se cere adesea, într-o situație care în cazul european vede dobânda tinde spre zero sau negativ și marje mici pentru instituțiile de credit, să se întărească și mai mult, îmbunătățind calitatea creditului. debursate si continand costuri, acesta din urma obiectiv obtinut in general tocmai prin reducerea numarului de sucursale.
Aceasta este o tendință care în final, vizând o îmbunătățire a eficienței băncilor tinde, totuși, să înstrăineze banca din ce în ce mai mult de clienții săi. Dar toate acestea riscă să aibă un preț de plătit sau nu? O încercare recentă de a răspunde la această întrebare interesantă Document de lucru al Băncii Italiei „Efectele închiderii sucursalelor asupra relațiilor de credit” care ia în considerare anii 2010-2014. Rezultatele care se remarcă indică faptul că închiderea sucursalelor este asociată cu o creștere a probabilității de întrerupere a relației cu clientela relativă și un efect, deși slab, asupra reducerii creditului pentru companiile mai mici. Mai mult, închiderea sucursalelor bancare înregistrată în ultimii ani în aceste proporții hotărât de mari determină inevitabil schimbări semnificative în structura bancară locală, de exemplu prin reducerea gradului de concurență și aceasta afectează deja nivelul de accesibilitate la credit de către întreprinderile mici, fenomen care a fost deja scos la lumină în ceea ce privește piața din SUA. Având în vedere că în zece ani numărul municipalităților bancare, adică care au cel puțin o sucursală bancară, a scăzut de la 5.922 la 5.371 (551 de municipii mai puține, aproape 10 la sută din total), este și mai clar cum această absență riscă să aibă consecințe profunde asupra dezvoltării economice a acestor zone și cum nu poate exista o evoluție tehnologică capabilă să remedieze această lipsă.
Potrivit studiului, probabilitatea întreruperii unei relații de credit din cauza închiderii unei sucursale devine mai mare pe măsură ce distanța față de celelalte sucursale ale aceleiași bănci crește. Politicile de consolidare a sistemului dezvoltate de-a lungul anilor au condus laapariţia unor modele bancare mari care au văzut dispariția realităților locale care se bucurau de vizibilitate, chiar dacă aparțineau deja unor grupuri bancare, dar încă cu un brand distins, și au mărit distanța centrelor decizionale față de restul rețelei, centralizând procedurile pentru optimizarea costurilor dar cu repercusiuni asupra creditului si asupra capacitatii de clasificare a clientilor prin contact direct si nu printr-un algoritm.
Tocmai din acest motiv, băncile cooperatiste, precum și alte bănci locale care își bazează experiența și activitățile pe cunoașterea realităților productive în care își desfășoară activitatea, sunt chemate, înainte de toate, astăzi să joacă un rol și mai provocator în vidul creat de o evoluție bancară ceea ce a condus la favorizarea unui model bancar depersonalizat. De altfel, majoritatea băncilor cooperatiste au raționalizat numărul de sucursale în ultimii ani, considerând acoperirea teritorială ca un element esențial al activității bancare, mai ales pentru o bancă cu vocație locală dedicată finanțării gospodăriilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. O politică firească dată fiind istoria lor, văzută în ultimii ani numărul clienților a crescut cu aproximativ un milion la peste 6 milioane per ansamblu și care a fost însoțită și de investiții importante pentru promovarea și dezvoltarea canalului digital, 53% dintre clienți utilizând servicii bancare la domiciliu și corporate, cifră care s-a dublat în ultimii zece ani.
Regândirea modelului bancar de până acum a promovat rezultate la nivel global, așadar, necesar dacă vrem cu adevărat să recreăm acel habitat care să permită creșterea durabilă a economiei reale, posibilă doar plecând de la o cunoaștere aprofundată a realităților individuale și implicând un număr mare de companii, chiar și mici, pentru a favoriza acel proces de includere, difuzare și partajare a capitalului care a stat la baza dezvoltării sociale și economice a țărilor industriale cele mai avansate și care, pe de altă parte, riscă să fie amenințat de o reducere a nivelului concurenței pe piețe și prin reducerea acelei biodiversitati care este doar sperata si niciodata aparata cu adevarat.
°°°°Autorul este secretarul general al Asociației Naționale a Băncilor Populare
