Bunăstarea corporativă este în creștere în Italia, și în cadrul negocierilor colective. Este pentru a o detecta „Bunăstare pentru oameni”, al treilea raport privind bunăstarea ocupațională și corporativă în Italia promovat de Școala de Formare Avansată în Relații Industriale și de Muncă ADAPT și de Observatorul de bunăstare UBI al UBI Banca (Grupul Intesa Sanpaolo). Analiza este rezultatul unei activități continue de monitorizare a evoluției recente a bunăstării corporative și a ocupării forței de muncă în țara noastră. Pentru început, fenomenul se confirmă a fi legat în mare măsură de dimensiunea companiilor și de localizarea lor geografică: 44% dintre acorduri au fost semnate în companii cu peste 1.000 de angajati (25% în companiile cu între 250 și 1.000 de angajați și 30% în companiile cu mai puțin de 250 de angajați), și există o prevalență clară a acordurilor semnate în regiunile din nordul Italiei, 69% (Centru 23%, doar Sud și Insule). 6%).
Studiul sa concentrat în special pe sectoarele de inginerie și chimio-farmaceutic. Atenția mare acordată în sector măsurilor de conciliere (2019%) este confirmată și în creștere în noile contracte de firmă de prelucrare a metalelor semnate în 52. Acolo crește diseminarea beneficiilor cantinei si tichetelor de masa (38%) și previziunile de formare (38%). Prezența măsurilor de pensie complementară (15%) și a asistenței medicale suplimentare (13%) nu este foarte mare. Din monitorizarea contractelor de firmă ale industriei chimico-farmaceutice semnate între 2016 și 2019 reiese că problema flexibilitate organizatorică și echilibru între viața profesională și viața privată reprezintă 71% din măsurile de bunăstare negociate la nivel de companie. Pe de altă parte, previziunile privind tichetele de cumpărare și beneficiile flexibile sunt, de asemenea, larg răspândite (53%).
Pe lângă negocierea colectivă, analiza Ubi Banca a scos la iveală și fenomenul așa-zisului bunăstarea bonusului de productivitate al companiei. În acest caz analiza a vizat trei sectoare care se caracterizează prin utilizarea contractelor de tip teritorial (construcții, agricultură, turism) și 607 contracte de firmă (din cele 2.800 prezente în baza de date) care reglementează problema. A reieșit că dintre contractele de firmă analizate care reglementează bunăstarea, până la 56% prevăd bunăstarea bonusului de productivitate, având în vedere semnificativ mai mare decât cea a contractelor din 2018 (30%), a anului 2017 (14%) și cu atât mai semnificativ dacă avem în vedere că în 2016 doar 3% au avut în vedere această metodă de plată a bonusului.
Printre inovațiile găsite în negocierile companiei și în 2019 se numără și alte intervenții interesante pentru a răspunde îmbătrânirii populației companiei, dizabilității și/sau patologiilor grave. În unele cazuri, au fost avute în vedere observatoare pentru monitorizarea, promovarea și implementarea în continuare a acestor măsuri și prin identificarea figurii managerului de handicap. Alte soluții deosebit de interesante sunt cele privind mobilitatea și călătoria acasă/la serviciu. În general, însă, institutele aparținând macro-zonei așa-numitului echilibru între viața personală și cea personală continuă să predomine în setul de acorduri (42%), care este, de asemenea, legat deutilizarea în creștere a lucrului inteligent.
„Criza actuală – a comentat Gaetano Miccichè, Chief Executive Officer al Ubi Banca -, percepută inițial ca exclusiv asistență medicală, scoate la lumină probleme critice mai largi la nivelul infrastructurilor teritoriale și al sistemului economico-social. În situația cu care se confruntă țara din cauza urgenței epidemiologice, jucătorii din relațiile industriale care nu au experimentat bunăstarea corporativă în sens strict au fost prinși nepregătiți, în timp ce cei care implementaseră deja forme de bunăstare corporativă s-au arătat pregătiți să gestioneze o urgență care determină acum companiile să se confrunte neapărat cu transformările muncii. Măsurile și politicile de bunăstare corporativă, dintre care multe sunt analizate în profunzime în acest Raport, s-au dovedit a fi un suport important pentru sistemul de producție”.
„Raportul nu vrea să se limiteze la o fotografie statică a realității – a adăugat Profesorul Michele Tiraboschi, coordonator științific al ADAPT și redactor al raportului -. Cu mult mai puțin se cristalizează într-o carte închisă. Ambiția este de a fi un laborator dinamic de inovare socială care vede în Raport o platformă deschisă de metode, analize, experimente, dialog și ascultare a operatorilor și actorilor sistemelor naționale și locale de bunăstare. De aici și studiul privind negocierea socială teritorială atât pentru legăturile care se generează cu sfera bunăstării ocupaționale și corporative, cât și pentru că, alături de aceasta, reprezintă una dintre cele mai importante încercări ale relațiilor industriale de a oferi noi răspunsuri la nevoile de schimbare a o societate postfordistă prin identificarea unui nou centru de greutate în dimensiunea teritorială”.
