„Limitarea la căutarea ameliorării economice prin creșterea deficitului public se poate dovedi a fi ineficientă, chiar contraproductivă dacă determină o deteriorare a condițiilor financiare și a încrederii gospodăriilor și a întreprinderilor”. Acesta este avertismentul lansat de guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, în timpul Gânduri finale la finalul Raportului Anual 2018. „Riscul de a expansiune restrictivă – a adăugat el – nu este de subestimat; efectul expansiv al unei manevre bugetare poate fi mai mult decât compensat de efectul restrictiv legat de creșterea costului finanțării pentru stat și pentru economie”. Cuvintele guvernatorului vin la câteva zile de la cele ale vicepremierului Ligii Nordului, Matteo Salvini, care a spus că vrea să întemeieze manevra de toamnă pe reduceri de taxe, fără a ține cont de cererile de rectificare a conturilor de la Uniunea Europeană.
Tocmai cu referire la finanțele publice, Visco atrage atenția că raportul dintre datorie și venitul național ar putea fi mai mare decât ținta Guvernului, care include „încasări din privatizări de aproximativ 18 miliarde”. Raportul ridicat dintre datoria publică și PIB, continuă guvernatorul, „rămâne o constrângere stringentă” și ca atare guvernul nu mai poate amâna „o strategie riguroasă și credibilă” de reducere a acesteia pe termen mediu.
TAXĂ FORFETĂ: MODIFICAREA UNUI TAXĂ NU REZOLVĂ PROBLEME
Pe plan fiscal, Visco recunoaște că Italia are nevoie de o reformă amplă, dar subliniază că „prin revizuirea doar a câtorva concesii sau modificarea structurii unui singur impozit, procesul de stratificare ar continua” început în anii șaptezeci, odată cu introducerea continuă. de impozite, scutiri și concesii. În acest caz, cuvintele guvernatorului sună ca o referire clară la Taxa unică, rata unică a Irpef de 15% pe care Salvini ar dori să o implementeze chiar înainte de legea bugetului.
DECRETUL DE DEMNITATE IMPIECHEAZĂ CREȘTEREA CONTRACTELOR PERMANENTE
În ceea ce privește lumea muncii, Visco admite că „în sectorul privat s-a reluat creșterea contractelor pe durată nedeterminată, impulsionată de transformarea contractelor pe durată determinată”, dar constată că „acestea din urmă au fost ponderate în a doua jumătate a anului limitările introduse de Decret demnitate”, pentru că „noile constrângeri contribuie la reducerea probabilității de a rămâne angajat la expirarea unui contract pe durată determinată”.
VENITUL CETĂȚENIEI ȘI COTA 100: EFECTELE ASUPRA ANGAJĂRII „NECERTE”
Su CBI e parts 100, Guvernatorul împărtășește aprecierile Guvernului cu privire la potențialul de creștere declanșat (+0,6% în perioada de trei ani 2019-2021, „fără a lua în considerare efectele restrictive ale acoperirilor”), dar nu și cele „referitoare la efectele asupra ocupării forței de muncă”, adică +0,5% în 2021, care prezintă „marje largi de incertitudine”.
ITALIA-UE: NU FĂ EUROPA UN DUMAN
În ceea ce privește relațiile cu Bruxelles-ul, Visco remarcă că „slăbiciunea creșterii Italiei în ultimii 20 de ani nu a depins de Uniunea Europeană sau de euro: aproape toate celelalte state membre s-au descurcat mai bine decât noi”. Dimpotrivă, apartenența la UE „este esențială pentru a reveni pe o cale de dezvoltare stabilă. Am fi fost mai săraci fără Europa și așa am deveni dacă ar fi trebuit să-i facem un adversar”. Cu referire implicită la atacurile îndreptate de Executiv împotriva Unirii, Guvernatorul amintește că, „chiar și pentru cei care economisesc, investesc și produc cuvintele sunt fapteși asta în întuneric cuvintele cântăresc de două ori mai mult. Prevederea arătată de cei care au construit bazele proiectului european trebuie să ghideze încă o dată acțiunile de astăzi”.
BĂNCI, NPL: RATA DE DETERIORARE ESTE MAI MĂSĂ DECĂ PRE-Criză
Venind la sistemul bancar italian, numărul unu al Via Nazionale salută progresul continuu pe partea Npl, subliniind că „în ultimii ani rata de deteriorare a creditelor a scăzut la valori mai mici decât cele observate înainte de criză”. În total, 26 de miliarde de euro de credite neperformante au fost vândute în 2016, în timp ce în următorii doi ani cifra a crescut la 42, respectiv 55 de miliarde.
BCC: NECESAR ANGAJAMENT MAXIM DIN CELE DOUĂ NOI GRUPE
În ceea ce privește CCB-urile, potrivit Visco, cele două grupuri născute anul acesta în implementarea reformei din 2016 „ar trebui să urmărească concilierea beneficiilor de proximitate și cunoștințe pe care băncile individuale le au față de afacerile locale cu exploatarea efectivă a sinergiilor de costuri, astfel încât să creșterea profitabilității și a capacității de a recurge la piață atunci când este necesar: angajamentul pe aceste fronturi trebuie să fie maxim”.
BĂNCI POPULARE: CELE MAI MICI TREBUIE SĂ SE AGREGA
În schimb, pentru băncile cooperatiste clasificate drept mai puțin semnificative în scopuri de supraveghere, „există o nevoie stringentă de a implementa forme de cooperare strânsă sau fuziuni – a adăugat Guvernatorul – care să le permită să concureze pe piață. Aceste acțiuni sunt necesare pentru menținerea capacității de utilizare a resurselor colectate la nivel local pentru a finanța, cu previziune, dezvoltarea teritoriilor, în special în Sud, unde scara operațională limitată a intermediarilor și riscul mai mare al contextului economic. au repercusiuni asupra condițiilor totale oferite”.
SUD: SCARA COMPARAT CU CENTRUL-NORD SE CRESCĂ. SUNT NECESARE INVESTIȚII ÎN SCOALĂ ȘI INFRASTRUCTURĂ
Din nou cu referire la Sud, Visco avertizează că decalajul dintre această regiune și restul țării continuă să crească: „Șomajul depășește 18% din forța de muncă, față de 7% în Centru-Nord; decalajul este cu 4 puncte mai mare decât în 2007”. De aceea, „este necesar să se intervină asupra factorilor care stau la baza întârzierii Sudului: nu se poate baza doar pe încercări de compensare prin transferuri bănești. Efectele investițiilor publice în școli și infrastructuri asupra economiei sudice pot fi foarte semnificative”.
