Acțiune

Vin și Made in Italy: clasamentul companiilor italiene

Sondajul realizat de Mediobanca arată că 2018 a fost un an record pentru cifra de afaceri și profiturile vinului Made in Italy - În top 10 sunt 5 companii din regiunea Veneto, dar excelează și Toscana, Sicilia, Abruzzo și Piemont - Concurența dintre spumante și vinuri nespumante

Vin și Made in Italy: clasamentul companiilor italiene

„Vinul înalță sufletul și gândurile, iar anxietățile se îndepărtează de inima omului”, scria Pindar în anul 500 î.Hr.

Poate de aceea producem atât de mult, vindem atât de mult și bem și mai mult. Nu întâmplător Sectorul vitivinicol din Italia este într-o stare de sănătate excelentă, făcând invidioase celelalte sectoare care, în ciuda redresării timide a Italiei, continuă să navigheze prin dificultățile unei economii care se luptă să repornească.

VINUL ITALIAN: UN RECORD 2018

Cifrele sunt excelente: comparativ cu 2017, cifra de afaceri a cramelor italiene a crescut cu 7,5%, determinată de exporturi (+5,3%), dar mai ales de vânzările interne (+9,9%). Un rezultat important, mai ales dacă se compară cu cel al prelucrării (-7,2%) și al industriei alimentare (-4,6%).

Tendința pozitivă a sectorului are repercusiuni și asupra nivelului de ocupare a forței de muncă - în condițiile în care din nou în 2018, numărul de angajați în sectorul vitivinicol a crescut cu 3,7% - și asupra investițiilor, care au crescut cu până la 25,9% față de anul trecut. . Mai presus de toate, se remarcă „vinurile nespumante (+30,4%), urmate îndeaproape de vinurile spumante (+10,8%). Acestea sunt cele mai importante date conținute în raport „Crâmele italiene toastează pentru un 2018 record” de către Zona de Studii Mediobanca.

Dar dacă 2018 a fost un an de amintit, 2019 nu ar putea fi diferit. „82,6% dintre cei intervievați – se arată în raportul Mediobanca – se așteaptă să nu sufere o scădere a vânzărilor; 10,5% cred într-o creștere de două cifre a cifrei de afaceri și 17,4% se așteaptă la o scădere a veniturilor”.

VIN: CLASSAMENTUL FIRMELOR ITALIENE DUPA CIFRA DE AFACERI

Dorind să întocmească o clasamentul companiilor italiene active în sectorul vitivinicol în ceea ce privește cifra de afaceri, nu sunt prea multe surprize. Pe primul loc găsim Cantine Riunite-GIV, cu o cifră de afaceri care în 2018 a crescut cu 3,1% față de 2017 la 615 milioane de euro. Pe treapta a doua a podiumului este plasat caviro, cu venituri de 330 milioane, o creștere de 8,6%. Top 3 este închis de primul grup italian necooperant: Antinori, cu o cifră de afaceri de 230 milioane euro (+4,5%). Ei urmaresc:

4- Fratelli Martini: 220 milioane, +14,7%;

5- Zonin: 202 milioane, +2,9%;

6- Botter: 195 milioane, +8,3%;

7- Cavit: 190 milioane +4,4%;

8- Mezzacorona: 188 milioane, +1,9%;

9- Enoitalia: 182 milioane, +7,6%;

10- Santa Margherita: 177 milioane, +4,6%.

Interesantclasament după ponderea cifrei de afaceri realizate în străinătate. Botter generează 95,4% din veniturile sale peste granițe. Urmează Farnese (94%), Ruffino (93%), Fratelli Martini (90%), Zonin (85,6%), Mondodelvino (82,5%) și La Marca Vini e Spumanti (81,8%). „În general – explică Mediobanca – sunt doar unsprezece grupuri care au o cotă de export mai mică de 50%”.

REGIUNILE VINICOLE

Scorul z (un indice care măsoară bunătatea situațiilor financiare) pe baza datelor din 2017, arată că venețienii Mionetto și Botter oferă cele mai bune performanțe, în fața lui Tuscan Ruffino. Urmează Vinicola Serena, Frescobaldi, Cantine Ermes și Farnese.

Din punct de vedere al distribuției geografice, pe primele 10 poziții sunt cinci companii din regiunea Veneto, doi din Toscana, unul din Sicilia, unul din Abruzzo și unul din Piemont. În mod surprinzător, totuși, companiile din Veneto domină din punct de vedere al veniturilor, cu un ROI de 8,6%, față de o medie națională de 6,6% și un ROE de 12,1% față de 7,2%. Companiile din Veneto și Trentino sunt și ele peste media națională, în timp ce cele toscane (roi și roe la 7,3%) sunt mai solide din punct de vedere financiar (datorii financiare la 37% din capitalul propriu față de 69,4%), mai eficiente (costul forței de muncă pe unitatea de produs). la 46,8% față de 58%) și mai potrivite pentru export (63,6% față de 52,4%).

cometariu