Acțiune

A plecat cu vântul, adevărata miză dintre Edison și Erg

Noua licitație publică din noiembrie a redeschis jocurile dintre operatori. Iar oferta de preluare a Foro Buonaparte asupra Alerion este primul pas într-o strategie mai largă. În viitor, se deschide jocul repowering-ului și noua strategie guvernamentală. Este un munte de investiții în joc. Și stimulentele pentru atingerea obiectivelor Cop 21 de la Paris

Oferta de preluare lansată de Edison pe 100% din Alerion este o piatră aruncată în iaz. Un semnal clar că apele care au rămas nemișcate de peste un an în sectorul energiei eoliene sunt din nou în mișcare. Și o provocare, lansată către Foarte, pentru a câștiga supremația într-un sector în care noile licitații lansate de guvern, care se vor încheia pe 27 noiembrie, au redeschis jocul și au creat noi perspective. Pe lângă cele pe termen mai lung deschise prin acordul global de la Paris privind clima. Pe scurt, sunt toate premisele pentru a putea vorbi despre una „războiul vântului” ale căror rezultate vor fi verificate nu doar anul acesta, ci mai ales în următorii care ne despart de 2020, stabilit de UE drept an cheie pentru atingerea unor ținte verzi importante.

Provocarea pentru primul loc

Edison urmărește așadar, cu F2i, să crească în energie eoliană. Acordul a fost anunțat miercuri ar trebui să o facă să sară la cca 850 megawati instalat față de actualii 589 Mw. Nu prea departe, așadar, de cca 1000 Mw parcuri eoliene pe care Erg le-a instalat în Italia. „Erg este principalul jucător italian în energia eoliană și va continua să fie așa, cu alte 400 de milioane investite pentru creșterea organică a sectorului, prevăzută în planul industrial până în 2018”, CEO-ul Luca Bettonte a declarat pentru FIRSTONline în Mai. Managerul a mai amintit că înainte de 2015 Erg a investit 19% în străinătate, că acum cota străină este de 37% și va ajunge până la urmă la aproape jumătate. De ce? „Ne-am dori să investim și în Italia – a fost explicația – dar nu se poate pentru că așteptăm de mai bine de un an decretul care reglementează sectorul”. O situație pe care Bettonte a definit-o drept „penibilă” și de natură să pună în pericol repowering-ul celor mai profitabile site-uri.

Licitatii si manevra 2017

Dar ceva pare să se fi schimbat. „De fapt, după ce am așteptat timp de un an și jumătate decretul care a redeschis o fereastră la licitațiile pentru stimulente – spune Simone Togni, președintele Anev – trebuie să-i recunoaștem ministrului Calenda că l-a lansat imediat după inaugurarea sa la Mise. Și cu siguranță a readus sectorul pe drumul cel bun după o perioadă lungă de izolare. Totuși, decretul privind reputerea parcurilor eoliene care au ajuns la sfârșitul vieții după primii 15 ani de activitate nu a ajuns încă. Cerem de ceva vreme guvernului să faciliteze această reînnoire productivă cu facilități administrativ-birocratice mai ales, pentru a nu trece prin lungul proces de autorizare de parcă ar fi vorba de uzine ex-novo. Din punct de vedere financiar, sezonul stimulentelor se apropie de sfârșit, dar ar fi de dorit alte concesii, de exemplu sub formă de avantaje fiscale. De asemenea, am cerut ca reenergizarea eoliană să fie admisă la beneficiile supraamortizării prevăzute de legea bugetului pe care guvernul se pregătește să o aprobe. Dar nu știm – conchide el – în ce direcție vor merge miniștrii”.

La câteva luni de la sfârșitul anului 2016, noul decret sectorial este încă în curs de elaborare în condițiile în care ultimul, în baza căruia se va desfășura licitația inversă din noiembrie pentru 850 MW eolian noi, a vizat anii 2015 -16; va expira la sfârșitul anului și va lăsa neacoperiți următorii doi ani. Pe de altă parte, Calenda a promis noile linii ale strategiei energetice naționale pentru întâlnirea G7 din aprilie din Sicilia și pare dispus să se țină de cuvânt.

Un munte de investiții

între timp se poziţionează operatorii, condus și de obiectivele ambițioase de mediu convenite la Paris de Cop 21. Grupul Edison a prevăzut în planul industrial să atingă 40% din capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile (eoliene și hidroelectrice), prin creștere organică și achiziții, pe termen mediu față de actualele 25%-30%. Până acum am văzut doar achiziții – observă cineva – dar este și adevărat că era de așteptat consolidarea pe ipoteze mai industriale și mai puțin financiare. Un producător global ca Vestasul danez, care a susținut recent un seminar la Roma, consideră că viitorul energiei eoliene din lume este „promițător” și vede „oportunități excelente” pentru energia eoliană în Italia, determinate de licitațiile publice, dar nu numai.

Mai general, investițiile masive în sectorul energiei electrice se vor concentra pe surse regenerabile: în al doilea rând Bloomberg New Energy Finance (Bnef) „în 2040, sursele de energie cu emisii zero vor constitui până la 60% din capacitatea instalată pentru producerea de energie electrică”. Investițiile totale planificate pentru a atinge obiectivul ajung la 11.400 miliarde de dolari în mare parte (64%) pentru centralele eoliene și solare. Impulsul va veni din reducerea costurilor: cele ale energiei eoliene sunt de așteptat să scadă cu 41%, iar cele ale energiei solare cu până la 60%. Dar tot conform Bloomberg, toate acestea nu vor fi suficiente pentru a atinge obiectivul climatic de la Paris (pentru a menține încălzirea globală sub 2 grade): ar fi nevoie de încă 212 miliarde pe an, adică. alte 5.300 miliarde care se adaugă celor 11.400 deja estimate mai sus. Cum să obții acest munte de bani? „Nu este o chestiune de bani” observă analiștii Bloomberg care sugerează în schimb „intervenții de stimulare a cererii” (de exemplu, prin mutarea subvențiilor acordate combustibililor fosili către surse regenerabile) și o accelerare a concurenței pe piața de energie electrică. Primele mișcări ale „războiului vântului” sunt deja o anticipare.

cometariu