Nu am vorbit doar despre migranți (fără însă a ajunge la o înţelegere deplină) la summitul european de la Bruxelles de joia și vinerea trecută: șefii de stat ai zonei euro au vorbit de fapt și despre bănci, dând aprobarea pentru parașuta financiară (backstop) a Fondului de Rezoluție Bancară și ajungerea la un acord pentru „o foaie de parcurs pentru începerea negocierilor politice privind schema unică de garantare a depozitelor”. În cele din urmă, aceasta este singura concluzie concretă și oficială (în conformitate cu prognozele, totuși) a Eurosummit-ului privind reforma uniunii monetare.
Sistemul de protecție, conform a confirmat și președintele Eurogrupului, Mario Centeno, va fi „pe deplin operațional” înainte de sfârșitul perioadei de tranziție în 2024 „dacă se realizează progrese suficiente în măsurile de reducere a riscurilor”. În 2020, instituțiile și autoritățile implicate vor trebui să se pronunțe „pe baza respectării cerinței de capital Mrel (valoarea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile exprimată ca procent din totalul datoriilor și fondurilor proprii) și a tendinței de reducere. a creditelor neperformante bancare . Niciun stat nu va fi interzis să acceseze dispozitivul de protecție„. Un alt indiciu din partea Eurogrupului, sancționat la ultima întâlnire de la Luxemburg, este reducerea continuă a „împrumuturilor neperformante”: aceasta este condiția de bază pentru continuarea progresului în finalizarea uniunii bancare.
În acest sens, miniștrii au convenit asupra utilizării a șase indicatori pe care să se bazeze evaluarea: coeficientul de capital, efectul de levier, acoperirea lichidității, „raportul net de finanțare stabilă” (raportul dintre suma disponibilă de finanțare stabilă și suma obligatorie de finanţare stabilă), raportul credite neperformante/total credite, Mrel. Cu privire la expunerea băncilor la datoria suverană națională și „cu privire la utilitatea includerii unor indicatori suplimentari, viziunile diferă substanțial”. Italia nu vrea limite (mai mult, ar fi necesară o decizie la nivel global, adică din partea Comitetului de la Basel care nu a putut decide după luni de negocieri tehnice). Scrisoarea lui Centeno la care se referă liderii zonei euro (care citează propunerea de reformă franco-germană) nu a citat indicațiile Berlinului și Parisului privind stabilesc obiective pentru nivelul creditelor neperformante apreciate a fi optim: 5% brut, 2,5% net. Italia este în jur de 11% brut. Ministrul Economiei Tria indicase deja la Luxemburg opoziția guvernului față de definirea țintelor.
Revenind la summitul de la Bruxelles din ultimele două zile, a existat și o discuție dură asupra rolului Mecanismului european de stabilitate (MES): Italia a solicitat și a obținut un pasaj al declarației finale pentru a fi corectat care a luat de la sine întărirea acesteia pe baza a ceea ce a fost definit de miniștrii de finanțe ai Eurogrupului. Concret, întrebarea ridicată de premierul Giuseppe Conte se referă la ultimul proiect de concluzii al Eurosummit-ului, unde era scris: „MES va fi consolidat, pe baza tuturor elementelor unei reforme a Mecanismului european de stabilitate indicate în scrisoarea președintelui Eurogrup, inclusiv parașuta financiară comună a Fondului unic de rezoluție. Eurogrupul va pregăti termenii de referință pentru „backstop” și va conveni un program pentru dezvoltarea ulterioară a MES până în decembrie 2018”.
O formulare despre care premierul Conte credea că conținea deja o schiță excesiv de fixă a discuțiilor viitoare. Noua formulare, după o jumătate de oră bună de negociere cu multe referiri la sensul exact al termenilor folosiți, a apărut după cum urmează: „MES va oferi „backstop” comun pentru Fondul unic de rezoluție și va fi consolidat prin lucrul pe baza tuturor elementelor unei reforme a MES, așa cum sunt definite în scrisoarea președintelui Eurogrupului”. Termenul care, potrivit lui Conte, face diferența este acea referire la „munca” care mai trebuie făcută pe baza a ceea ce s-a discutat deja de miniștrii de finanțe. Pare mai mult un punct de principiu decât orice altceva: substanța rămâne aceea asupra rolului MES pozițiile dintre guverne rămân îndepărtate.
Liderii zonei euro au mai indicat că acordul Ecofin privind „pachetul bancar” va trebui să permită legiuitorilor să o adopte până la sfârșitul anului, păstrând în același timp echilibrul actual. Indicația că negocierile privind schema unică de garantare a depozitelor pot începe este un fapt pozitiv, dar nu există angajamente privind obiectivul de timp. În realitate există divergenţe în ceea ce priveşte evaluarea nivelului de reducere a riscurilor bancare (în esenţă reducerea creditelor neperformante) necesar pentru a le împărţi apoi. Nimeni nu crede că va fi posibil să avem un acord pe termen scurt.
Despre reforma zonei euro, liderii s-au limitat în schimb la a indica că Eurogrupul va discuta în continuare toate problemele menționate în scrisoarea președintelui Centeno către Consiliul UE. Problema bugetului zonei euro, calul de bătaie al lui Macron, Italia (guvernul anterior) și Comisia, precum și frontul de sud, nici măcar nu este menționată. Este adevărat că Merkel și-a luat recent partide în favoarea (atât de mult încât a susținut un document comun cu Macron), dar există o diferență între Franța și Germania în ceea ce privește cantitatea de resurse disponibile.
În orice caz, premierul Conte este mulțumit: „A fost o discuție foarte vie despre uniunea bancară și monetară și la un moment dat am blocat aprobarea documentului, e drept: Italiei nu i-a plăcut. După o pauză și o lungă negociere am reușit să deblocăm textul, care acum ni se potrivește foarte bine”. În special, a explicat prim-ministrul la conferința de presă, Italia apreciază „stabilirea unui backstop comun, un mecanism de securitate pentru partajarea riscului în sistemul bancar care va oferi și băncilor noastre posibilitatea, dar băncilor din toate țările să acceseze un fond comun de garantare”.
