Ultima piesă a căzut acum câteva luni. Podul de peste râul Skagit, la 40 de kilometri de granița cu Canada, construit în 1955, clasificat drept „învechit funcțional” de Administrația Federală a Autostrăzilor, s-a prăbușit, tăind în două coridorul interstatal 5, cel care leagă Seattle de Columbia Britanică. O lucrare care nu va fi refăcută – costă prea mult – ci va fi reparată, pe cât posibil, cu intervenții de 15 milioane de dolari.
Sistemul de infrastructură al Statelor Unite este bolnav, spune ziarul francez Les Echos într-un lung reportaj. Potrivit unui raport al Societății Americane de Ingineri Civili, 11% din cele peste 607 de poduri din țară sunt „deficiente structural” și sunt clasificate în general cu un C+. Ceea ce este îngrijorător este că întreaga infrastructură americană (deci și aeroporturi, canale, trenuri etc…) este într-o stare și mai proastă și se laudă cu un D+ îngrijorător.
Potrivit inginerilor, America ar trebui să investească 3600 de miliarde de dolari pentru a-și recondiționa infrastructura, de acum până în 2020. Dar sunt doar 2000 de miliarde în buget.
Motivul prăbușirii nu trebuie găsit neapărat la Washington. În februarie, însuși președintele Barack Obama a subliniat situația îngrijorătoare a podurilor și a cerut de ceva vreme Congresului un plan masiv de investiții pentru a susține creșterea, deoarece fără infrastructură, producția este șchiopătă și exporturile sunt amenințate.
„Am construit prost - Joshua Schank de la Eno, o fundație al cărei obiectiv este îmbunătățirea infrastructurii, explică pentru Les Echos - Am cheltuit mulți bani pentru a repara, atât de mult încât refacerea lucrării de la zero ar fi costat mai puțin”.
Există o problemă de resurse. „Ia taxa pe combustibil care alimentează fondurile fiduciare pentru autostrazi, fondurile care finanțează 80% din autostrăzi – continuă Schank – Nu a crescut din 1993”. Dar taxa pe gaz este un cartof fierbinte și este puțin probabil să se întâmple fără o reformă fiscală cuprinzătoare.
În general, competitivitatea țării suferă de lipsa investițiilor. Janet Kavinoky, de la Camera de Comerț Americană, spune: „M-am întors dintr-o călătorie de-a lungul Mississippi, o axă esențială a fluviului pentru produsele agricole, cărbunele și petrolul. 90% dintre lucrări au peste 50 de ani și sunt în ruină. Ar fi nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a rezolva problema. Dar Congresul alocă de la 3 la 5 miliarde de dolari pe an”.
Toți experții sunt de acord cu un singur fapt: Statele Unite ale Americii nu au o strategie națională. Potrivit lui Kavinoky, soluția trece neapărat prin implicarea persoanelor private: „Avem nevoie de parteneriate public-privat, care să asigure randamente suficiente investitorilor. Nu cred că populația locală sau statele sunt reticente, pur și simplu există o lipsă de informații în acest sens”.
