Pe parcursul anului 2015, redresarea economică incertă din zona euro și slăbiciunea comerțului global vor continua să accentueze diferențele dintre țările individuale din Europa Centrală și de Est (CEE). În special, există perspective de creștere pentru economiile implicate în proiecte de reformă, în timp ce statele cu probleme structurale evidente se vor afla în recesiune.
Acestea sunt principalele concluzii ale celui mai recent „CEE Quarterly”, un raport trimestrial privind țările CEE publicat de UniCredit Economics & FI/FX Research și dedicat activității economice din regiune. Europa Centrală și Țările Baltice se remarcă din nou pe o notă pozitivă, deoarece se laudă cu o redresare considerabilă, parametri fiscali mai buni și surse fiabile de finanțare externă. În ansamblu, economia Europei Centrale și de Sud-Est este de așteptat să crească cu 2,5% în acest an și cu 2,9% în 2016, în timp ce cifra pentru întreaga regiune este de 0,2, 2,2% și XNUMX% din cauza contracției din Rusia.
Exportul global oferă suport limitat
Spre deosebire de începutul anului 2014, pentru multe țări din ECE, exporturile nete reprezintă acum mai mult o frână decât un stimulent pentru creșterea economică. De fapt, întărirea cererii interne determină o creștere a importurilor, în timp ce incertitudinea redresării economice în zona euro, slăbiciunea cererii de pe alte piețe emergente și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu împiedică exporturile și vor permite exporturile globale. a crescut cu doar 3-4% pe an în 2015 și 2016.
„Rata scăzută de creștere a exporturilor înseamnă că prețurile joacă un rol din ce în ce mai important. În acest context, deprecierea euro în raport cu dolarul american ar putea favoriza temporar exporturile din țările ECE din afara UE. Dacă acest lucru nu ar fi suficient, statele din Europa Centrală și de Est și-ar putea slăbi monedele cu rate de schimb flexibile față de euro pentru a relaxa politica monetară”, a comentat Dan Bucsa, economist la UniCredit.
Pe termen lung, însă, economiile europene din regiunea Centrală și de Est vor trebui să evolueze în centre de producție mai sofisticate, cu valoare adăugată mai mare. În ceea ce privește fluxurile de capital, disponibilitatea fondurilor UE reprezintă diferența cheie între statele membre și alte piețe emergente, deoarece investițiile străine directe sunt limitate. În trecut, era mai ușor pentru țările ECE să-și extindă cotele de piață în cadrul Uniunii Europene decât să se extindă pe noi piețe. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei mai noi membri ai uniunii monetare, care și-au câștigat spațiu comercial pe piețele UE prin luarea de acțiuni din țările periferice, precum Franța și Regatul Unit. În 2015, noii veniți în Uniune ar putea chiar depăși țările periferice în ceea ce privește cota de piață de export intra-europeană, datorită unor factori precum costuri de producție mai mici, piețe de muncă mai flexibile, proximitate geografică și taxe mai reduse.
Cu toate acestea, rata de creștere a exporturilor din țările ECE către UE se va ridica la puțin peste 5% în 2015. Prin urmare, speranțele țărilor ECE sunt concentrate în Statele Unite și Germania. Chiar dacă pe de o parte analiștii UniCredit se așteaptă la o întărire a creșterii în SUA, această expansiune va avea efecte pozitive asupra țărilor ECE doar într-o măsură limitată, prin cererea venită din Germania. În ciuda unei accelerări treptate a creșterii trimestriale, datele anuale privind activitatea economică germană sunt probabil să scadă la 1,2% în 2015, față de 1,5% în 2014, înainte de a crește din nou la 2,0% anul viitor.
Sancțiunile comerciale împotriva Rusiei ar putea fi ridicate în acest an
Pe lângă alegerile din Grecia și perspectivele incerte de creștere în zona euro, o altă problemă de importanță nu mică pentru țările ECE o reprezintă sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Aceste măsuri ar putea fi retrase dacă cele 28 de state membre UE nu reușesc să convină asupra prelungirii lor. În cazul în care sancțiunile comerciale sunt parțial ridicate, Rusia, la rândul ei, ar putea relaxa restricțiile la importurile de alimente. În schimb, sancțiunile financiare vor rămâne în vigoare până când Statele Unite vor vedea o rezolvare satisfăcătoare a crizei ucrainene.
„Impactul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu asupra comerțului țărilor ECE a fost până acum destul de ușor. Chiar dacă importurile sezoniere de energie din Rusia au cauzat probabil o extindere a deficitului balanței comerciale în țările ECE în ultimul trimestru al anului 2014, suntem confortabili să excludem o deteriorare substanțială a soldurilor”, a spus Bucsa. „Criza ucraineană reprezintă un risc mai mare pentru Europa Centrală și de Est când este privită prin efectele pe care le are asupra perspectivelor economice ale zonei euro și în special ale Germaniei”.
Rusia, la rândul ei, este deja expusă unui risc de recesiune pe termen scurt și de scădere a creșterii potențiale în viitorul apropiat. Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că Rusia este puternic dependentă de exporturile de mărfuri într-o economie globală care utilizează din ce în ce mai puțină energie. O pondere tot mai mare din PIB este de fapt generată de sectorul terțiar, iar piețele emergente reduc rolul industriei grele de a trece la produse cu valoare mai mare. În același timp, Rusia nu poate renunța la exporturile sale de energie către Europa, care sunt greu de înlocuit. De exemplu, ultimele două contracte de furnizare semnate împreună cu China sunt echivalente cu aproximativ 60% din exporturile anuale de gaze către Europa, așteptate doar pentru 2018.
Cererea internă – totul depinde de finalizarea reformelor
Dacă exporturile dezamăgesc în 2015, piețele ECE vor trebui să se bazeze pe cererea internă puternică. Până acum însă, nu toate țările au dezvoltat acest amortizor. Va fi dificil pentru Ucraina, Serbia și Croația să facă față recesiunii, având în vedere elementele fundamentale slabe și problemele fiscale nerezolvate. În Rusia, consumul și investițiile nu vor putea compensa scăderea prețurilor mărfurilor și deficitul de finanțare externă. În cele mai recente state membre ale UE, menținerea creșterii va depinde în mare măsură de factorii care conduc consumul și investițiile, ale căror efecte au fost deja observate în 2014, și în special inflația scăzută, dezvoltarea dinamică a piețelor muncii și politicile monetare acomodative.
