Cu ocazia celui de-al III-lea summit desfășurat pe 28 și 29 noiembrie la Vilnius în Lituania, Eurostat a publicat actualizările referitoare la comerțul cu mărfuri între cele 28 de state membre UE și cele 6 țări din Parteneriatul Estic. În ultimii zece ani, comerțul cu mărfuri UE cu piețele din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina a crescut semnificativ (de la 11,9 miliarde în 2002 la 39,5 miliarde în 2012), în ciuda scăderii accentuate din 2009. În ultimii zece ani, balanța comercială a UE a înregistrat un excedent continuu cu partenerii săi estici, singura excepție fiind un deficit de 1,2 miliarde în 2011. Și dacă excedentul în 2012 a fost de 4,1 miliarde, în primele șase luni ale anului 2013, exporturile UE către partenerii estici au continuat să crească până la 19,4 miliarde, în timp ce importurile au scăzut la 16,1 miliarde euro.
Din punctul de vedere al statelor membre Germania, Polonia și Italia sunt cei mai importanți parteneri comerciali ai Parteneriatului Estic, reprezentând 24% (4,7 miliarde), 15% (3,0 miliarde) și, respectiv, 8% (1,6 miliarde). Italia, la rândul său, reprezintă cel mai mare importator (4,4 miliarde, egal cu 27% din totalul UE), urmată de Germania (2,1 miliarde, 13%), Franța (1,2 miliarde, 7%) și Polonia (1,1 miliarde, 7%). %). Iată atunci asta cele mai mari excedente din prima jumătate a anului 2013 au fost înregistrate de Germania (+2,6 miliarde) și Polonia (+1,8 miliarde), în timp ce cel mai mare deficit din Italia (-2,8 miliarde). Dintre țările Parteneriatului Estic, Numai Ucraina reprezintă jumătate din fluxurile către piețele UE (11,2 miliarde, egal cu 58% din totalul exporturilor), urmată de Belarus (4,1 miliarde sau 21%). Ucraina conduce importurile din zonă (7,1 miliarde, 44% din total), urmată de Azerbaidjan (6,3 miliarde, 39%). Din acest punct de vedere, cele mai mari excedente au fost înregistrate de Ucraina (+4,1 miliarde) și Belarus (+2,4 miliarde), în timp ce cel mai mare deficit de Azerbaidjan (-4,5 miliarde).
În timpul summitului de la Vilnius UE a parafat Acorduri de Asociere cu Georgia și Moldova, inclusiv prevederi de stabilire a unei zone de liber schimbîntărindu-şi astfel relaţiile politice şi economice. Negocierile privind acordurile de asociere au început în ianuarie și, respectiv, iulie 2010 și s-au încheiat la jumătatea anului 2013 și se concentrează pe sprijin pentru reformele politice, economice și sociale în vederea liberalizării comerțului între UE și cele două țări est-europene. Du-te la chisturi în această perspectivă acorduri încheiate privind reducerea tarifelor, simplificarea procedurilor vamale, prevederile antifraudă, concurența și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste aranjamente vor servi, de asemenea, la promovarea libera circulație a persoanelor și activitățile conexe, fie că este vorba de educație, turism sau cultură. Mai concret, acordurile de asociere se vor concentra asupra promovarea apropierii treptate între UE și țările partenere pe baza valorilor comune, consolidarea dialogului politic și promovarea păcii, stabilității, sistemului juridic, libertății și securității sociale. Fără a uita mediu, agricultură, turism, energie, transport, protecția consumatorilor și sprijin pentru IMM-uri. Georgia și Moldova vor putea astfel să beneficieze Asistență financiară a UE prin mecanismele de finanțare existente și instrumentele ad-hoc pentru a atinge obiectivele conturate la summitul de la Vilnius. De un interes deosebit în acest sens sunt reglementările sanitare cu referire la exportul de produse agricole și industriale. Ele vizează crearea unui cadru de siguranță alimentară similar cu cel al UE, permițând exportul produselor de origine animală pe piețele europene, concentrându-se pe aspectele legate de protecția consumatorilor și creând astfel un mediu mai favorabil investițiilor, competitivității și oportunităților pentru IMM-uri.
A studio prognozează că acordurile semnate la Vilnius vor crește exporturile georgiene către UE cu 12%, importurile cu 7,5%, PIB-ul ar putea crește cu 4,3% pe termen lung, cu condiția ca aceste decizii să fie efectiv implementate și susținute. Pentru Moldova, modificarea venitului național este estimată la aproximativ +5,4% din PIB, în timp ce exporturile și importurile ar trebui să crească cu 16% și respectiv 8%, mizând pe creșterea salariilor și pe nivelul mai bun al prețurilor pentru consumatori. Totul va depinde de aprobarea Consiliului și a Parlamentului Europeanceea ce mai poate dura câteva luni pentru ca astfel de decizii să devină operaționale.
