Miercuri, 29 mai, Ecofin, Consiliul Miniștrilor Economiei și Finanțelor din UE, va da – cu excepția unor surprize improbabile de ultim moment – undă verde pentru închiderea procedurii de infringement pentru deficite excesive. Țara noastră va ieși așadar din regimul de „supraveghere specială” impus de Comisia Europeană în octombrie 2009 din moment ce deficitul public ajunsese la 5,3% din produsul intern brut, o cifră mult mai mare decât plafonul de 3% stabilit de pact. creştere.
Închiderea procedurii de infringement era deja în aer de câteva luni. În februarie, de fapt, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Olli Rehn, anticipase că „foarte probabil” înainte de iunie unele țări membre, inclusiv Italia, vor ieși din regimul de supraveghere. Dar ieri, informal, proiectul documentului a ieșit din birourile Comisiei de la Bruxelles și va fi înaintat către Ecofin pentru aprobare.
Acest proiect notează că, după manevrele financiare severe implementate de guvernele Berlusconi și Monti, deficitul italian a revenit în limita impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere. Potrivit ultimelor evaluări ale Comisiei, acest raport a fost redus la un nivel constant de 3% anul trecut și va ajunge la 2,9% la sfârșitul lui 2013.
Totuși, asta nu înseamnă, desigur, că putem deschide un sezon de cheltuieli necontrolate. De altfel, Pactul stabilește că, odată cu închiderea procedurii de infringement, Comisia va face cunoscute și recomandările specifice pentru țara noastră. Recomandări rezultate din evaluarea detaliată a situației economice, bugetare și a ocupării forței de muncă, precum și a programelor de reformă și stabilitate prezentate. Dacă consideră că este necesar, Comisia poate recomanda, de asemenea, măsuri structurale, bugetare și de stimulare a creșterii care urmează să fie luate în următoarele 12 luni.
Din cele aflate la Bruxelles, recomandările adresate Italiei vor viza câteva puncte critice care nu sunt deloc noi. Comisia va cere în primul rând continuarea acțiunii de consolidare bugetară. Și, de asemenea, pentru eficientizarea administrației publice; pentru a îmbunătăți eficacitatea și productivitatea sistemului bancar; să accentueze flexibilitatea pieței muncii concentrând negocierea mai mult la nivel de companie decât pe cel național; să facă politicile de formare a lucrătorilor mai atente și mai apropiate de nevoile reale ale pieței muncii; să reducă povara fiscală asupra forței de muncă și a întreprinderilor; pentru a deschide mai mult piața serviciilor către concurență.
În paralel cu angajamentele solicitate de Comisie, pentru cei trei ani de la ieșirea sa din procedură, Italia va putea profita și de regula, stabilită prin Pactul de stabilitate și creștere, potrivit căreia, ca orice țară din această țară condiție, va fi scutită de obligația de a reduce raportul datorie/PIB cu cel puțin 5% pe an peste pragul de 60%. Această reglementare este deosebit de utilă pentru o țară ca a noastră, cu o datorie publică care este pe cale să ajungă la 130% din PIB.
Prognoza iminenței iminente din procedura de deficit excesiv a fost întâmpinată cu „satisfacție” în încăperile Palazzo Chigi. Unde, după zvonuri, cineva ar fi comentat: „În sfârșit, o veste bună pentru țară”. Cu toate acestea, pentru o evaluare mai detaliată, se așteaptă ca Consiliul Ecofin să oficializeze decizia. Între timp, ministrul Dezvoltării Economice Flavio Zanonato, într-un interviu, a spus: „Acum că procesul de infringement s-a încheiat, ar trebui să avem puțin mai mult spațiu de manevră”.
În cifre, această marjă de manevră ar trebui să însemne o creștere cu 7-10 miliarde pe an a cheltuielilor pentru investiții publice productive, care ar putea fi deduse din calculul deficitului. Cu toate acestea, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Între timp, Bruxelles subliniază că abrogarea procedurii de deficit excesiv este „un semnal clar către piețe că finanțele publice ale unei țări sunt solide și sustenabile”, și va avea ca efect favorizarea unei reduceri suplimentare a dobânzii la datoria publică.
Și din nou la Bruxelles aria celor care susțin se extinde - având în vedere faptul că în acești ani de criză doar 4 țări membre UE din 27 au reușit să evite procedura de deficit excesiv (la care trebuie adăugate Bulgaria, Germania și Malta, care s-a retras anul trecut) – că constrângerile impuse de Pactul de stabilitate și creștere au accentuat recesiunea și, prin urmare, ar trebui atenuate pentru a încuraja creșterea.
