A trecut Italia printr-o metamorfoză de la un tărâm al IMM-urilor la un incubator de companii mari? Nu chiar, dar în termeni relativi (în mod surprinzător) suntem în media europeană și în valori absolute doar nemții ne bat. Potrivit cifrelor publicate astăzi de organismul contabil italian, care a reelaborat datele din arhiva Unioncamere privind societățile pe acțiuni, în 2009 țara noastră avea 6.025 companii mari, egal cu 0,6% din total.
Până acum, nimic ciudat. Aspectul curios este în comparație cu restul Uniunii Europene. Din sondajele Centrului pentru Servicii de Strategie & Evaluare aferente anului 2010, de fapt, reiese că procentul companiilor mari în Media UE este identic cu cel italian (0,6%).
Și mai neașteptată este comparația cu țările individuale, care vede Italia ieșind învinsă doar prin comparație cu Germania (puternic de 8.610 companii mari, 1% din total). Într-un clasament ideal, ei ar rămâne însă sub noi Anglia (4.081 companii mari, 0,5% din total), Franța (2.330, egal cu 0,2%) e Spania (5.101 sau 0,4%).
Desigur, trebuie să ne amintim că aceste numere au o valoare pur cantitativă și nu țin cont de ponderea pe care companiile mari o au asupra PIB-ului țărilor lor respective. Dacă am introduce acest criteriu, țara noastră nu ar mai ocupa locul doi în clasament, întrucât întreprinderile mici și mijlocii au un rol mult mai decisiv în Italia decât în celelalte principale economii europene.
Este suficient să spunem că cifrele propuse până acum nu iau în considerare microîntreprinderi individuale, a cărui consistență deosebește Italia de alte țări europene. Incluzând aceste companii în număr, conform Istat, ajungem la un număr total de circa 4,3 milioane de companii, față de cele 927.745 luate în considerare de OIC.
În orice caz, chiar și simplele date cantitative despre companiile italiene de capital sunt semnificative dacă luăm în considerare limitele dincolo de care vorbim de companii mari. Companiile care îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele fac parte din această categorie criterii: active totale care depășesc 20 de milioane de euro, valoarea netă a vânzărilor și a serviciilor mai mare sau egală cu 40 de milioane de euro și numărul de angajați în cursul anului mai mare sau egal cu 250.
Aceste praguri sunt câteva dintre modificările propuse de Ministerul Economiei în punerea în aplicare a Directivei UE 34/2013 (care urmează să fie implementată până la 15 iulie 2015) care înlocuiește, prin abrogare, directivele IV și VII CEE cu privire la conturile anuale si consolidate ale societatilor de capital. Sunt două proiecte de decrete legislative: au fost ieri pe ordinea de zi a Consiliului de Miniștri și au fost aprobate în prealabil. Acum procesul va continua cu avizele comisiilor parlamentare.
Primul dintre cele două decrete introduce noua disciplină privind obligații de transparență pentru firmele din sectorul extractiv și în exploatarea suprafețelor forestiere. Măsura integrează și modifică Codul civil și Decretul legislativ 127 din 9 aprilie 1991 pentru a alinierea prevederilor privind situațiile financiare statutare și consolidate la prevederile directivei European. De asemenea, textul aduce modificări prevederilor legislative pentru adaptarea conținutului acestora la prevederile Directivei sau pentru nevoi de coordonare privind conturile anuale și consolidate ale societăților de asigurări și auditul statutar al conturilor.
Al doilea decret, in schimb, reglementeaza activitatea intermediarilor financiari care intocmesc situatii financiare in baza prevederilor Directivei 86/635/CEE si cazurile in care un intermediar bancar sau financiar supravegheat de Banca Italiei este obligată să întocmească situaţiile financiare consolidate pe baza standardelor internaţionale de contabilitate. Vine in sfarsit a acordat Băncii Italiei puterea de a emite provizioane în ceea ce privește formele tehnice ale situațiilor financiare și ale situațiilor conturilor destinate publicului, precum și modalitățile și termenii de publicare a situațiilor conturilor, prevăzând forme adecvate de coordonare cu Consob.
