Uniunea bancară cu o autoritate europeană de supraveghere a instituțiilor de credit, un fond centralizat de salvare pentru băncile în dificultate și o schemă comună de garantare a depozitelor; uniune fiscală cu euroobligațiuni și puteri mai mari pentru instituțiile europene în ceea ce privește bugetele naționale; armonizarea iniţiativelor economice şi fiscale, politica externă și de securitate; reforma programelor sociale. Aceștia ar fi stâlpii pe care „planul general” anticriză aflat în prezent în studiu de către cei patru mari ai zonei euro: guvernatorul BCE Mario Draghi, președintele Consiliului European Herman Van Rompuy, liderul Comisiei Europene José Manuel Barroso și numărul unu al Eurogrupului Jean-Claude Juncker.
Proiectul trebuie prezentat la următorul summit european de la sfârșitul lunii iunie. Până la sfârșitul anului, șefii de stat și de guvern ar trebui să aprobe oficial foaia de parcurs.
Ziarul german Welt am Sonntag a fost primul care a dat vestea, citând un oficial european de nivel înalt: „În toată lumea, în America și Asia, ne întreabă unde vreți să mergeți – a spus sursa -. După doi ani de criză, este timpul să dăm un răspuns”.
Planul ar putea fi pus în aplicare iniţial doar celor 17 ţări din zona euro și nu tuturor celor 27 ale Uniunii Europene, creând astfel o scindare definitivă după noul Marii Britanii și Republicii Cehe la pactul fiscal.
Negarea a venit însă de la Bruxelles: „Nu există planuri secrete pentru o restructurare sau o salvare a Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde Hansen. La summitul informal al liderilor europeni desfășurat pe 23 mai, însă, s-a „acordat” necesitatea aprofundării lucrărilor, a amintit purtătorul de cuvânt, cu privire la măsurile ce trebuie luate în UE pentru a contracara criza pieței și a relansa creșterea economică.
Între timp în această dimineață Wall Street Journal a vorbit despre o posibilă schimbare de curs a Germaniei, care a returnat până acum aproape fiecare propunere de reformă la nivel european expeditorului. În special, potrivit ziarului american, Berlinul ar rămâne în picioare înmuiind linia pe de eurobonduri. O deschidere ar putea veni și pe partea din față a sprijin comun acordat băncilor, dar numai în schimbul unor transferuri suplimentare de suveranitate de la statele-națiune către UE.
„Cu cât celelalte state membre sunt mai implicate în aceste evoluții și sunt pregătite să-și cedeze suveranitatea pentru a avea instituțiile UE mai implicate - spune o sursă guvernamentală citată de ziar -, cu atât mai mult vom fi și noi pregătiți să luăm un rol activ în probleme precum uniunea bancară: nu poți avea una fără cealaltă”. În orice caz, „nu va fi nici un big bang la summitul din iunie, dar ar fi un mare pas înainte dacă am putea crea o structură de discuție, stabilirea unei metode de lucru, adresarea întrebărilor potrivite și stabilirea unui calendar care să aibă sens. pentru Europa”.
