Serviciul de Studii și Cercetare Intesa Sanpaolo a publicat recent Focalizare pe economie referitoare la situația politică și economică aUcraina. Documentul, întocmit de Giancarlo Frigoni, raportează dinamica economică față de anul trecut și evaluările privind performanța viitoare a țării, inclusiv în lumina acordurilor încheiate recent cu Rusia.
Ucraineanul 2013 a fost marcat de a recesiune generalizarea economiei ţării şi puternică tensiuni politice. Acestea din urmă nu s-au diminuat încă din cauza ajutorului economic pe care guvernul a fost de acord să îl primească de la Rusia (cu condiția să nu continue cu Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană). Problemele economice cu care a trebuit să se confrunte Ucraina în cursul anului care tocmai s-a încheiat poate, în mare parte, ajuta la intelegere motivele acestei schimbări de direcție.
Printre factorii care în 2013 au dus la o performanță negativă a economiei ucrainene, găsim cu siguranță: tendinţa de recesiune a sistemului economic (caracterizată printr-o contracție a PIB-ului față de aceleași valori ale anului precedent), deprecierea monedei naţional (care a fost urmată și de pierderea rezervelor valutare uriașe) și creșterea datorie (estimat, până acum câteva săptămâni, drept „foarte speculativ”). Aceste elemente urmează să fie apoi asociate cu o serie de slăbiciuni structurale care împiedică ţara să câştige în atractivitate în ceea ce priveşte achiziţia de Investiţii Străine Directe care nu provin neapărat de la guvernul de la Moscova.
Scăderea PIB-ului ucrainean în 2013 este cu siguranță un semn indicativ al modului în care economia țării a fost sub presiune pe parcursul anului. De fapt, în ciuda în 2012 PIB-ul a raportat o creștere - deși mică - de +0,5% față de perioada 2004-2008, 2013 a înregistrat o tendință negativă (-1,5%) comparativ cu anul precedent. Amandoua scăderea investițiilor fie reducerea exporturilor. Din acest punct de vedere, creșterea de 0,3 puncte procentuale a comerțului exterior trebuie atribuită, mai degrabă decât unei creșteri a cererii internaționale, unei scăderi a cererii interne în ceea ce privește produsele și serviciile externe. The deficit comercial, având în vedere premisele, așa a fost a crescut cu 2 miliarde USD comparativ cu anul precedent. Mai exact, a trecut de la 12,2 miliarde USD în 2012 la 14,2 miliarde USD în 2013.
Cealaltă problemă cu care a trebuit să se confrunte guvernul de la Kiev se referă la devalorizarea monedei naționale. Grivna ucraineană (UAH) s-a depreciat cu 2,3% în 2013 iar așteptările privind deprecierea ulterioară a acesteia în cursul anului care tocmai a început au apărut deja în primele săptămâni ale anului 2014. Cu toate acestea, acordul cu Rusia care, printre altele, garantează achiziţia de Euroobligațiuni în valoare de 15 miliarde USD emise de Ucraina, i-a făcut pe susținătorii acestei ipoteze să se retragă. Promisiunea de a primi fonduri suverane de la guvernul de la Moscova este cu siguranță unul dintre motivele care au determinat Kievul să renunțe la acordul cu Uniunea Europeană. Fondurile vor asigura nu numai o gură de aer proaspăt pentru rezervele valutare ale Ucrainei (deja în scădere cu aproape 18 miliarde USD din 2011), ci și un abordare mai puțin alarmistă dă parte ale pietelor internationale.
Factorul care, însă, îngrijorează cel mai mult agențiile evaluare se referă la datoria suverană al Ucrainei, tot în lumina viitoarelor concesii ruse. Datoria Ucrainei a crescut constant în ultimii ani. În 2013 raportul Deficit/PIB a fost 41,5% iar conform aşteptărilor analiştilor financiari este destinat să crească mai departe. Dar asta nu este tot. Ceea ce îngrijorează cel mai mult este incapacitatea țării de a-și rambursa datoria. Țara are unul poziția financiară internațională netă de 65,2 miliarde USD iar rezervele nu sunt suficiente pentru a o acoperi. Tocmai din acest motiv, pe parcursul anului 2013 principalele agenții ale evaluare au considerat datoria ucraineană drept „foarte speculativă” și, deși aceleași agenții au reevaluat-o recent ca fiind „neutră” (având în vedere acordurile cu Rusia), ea trebuie totuși ținută sub control.
Problemele de mai sus, care au slăbit poziția economică a Ucrainei în ultimul an, sunt agravate de o serie de slăbiciuni structurale de care ţara se luptă să se elibereze. Ucraina are serioase dificultăți în achiziționarea de noi investiții străine, așa cum este considerată un sistem prea complex și opac în care să se desfășoare activități. Nu numai că țara este lipsită de infrastructură, dar este, mai presus de toate, în strânsoarea uneia birocrație perceput ca putin eficient e mult corupt. Din acest motiv, Banca Mondială plasează Ucraina pe locul 112 în clasamentul țărilor în care este mai ușor să faci afaceri (așa-numitele Clasamentul Doing Business), mult sub Rusia și multe economii emergente. Nu trebuie să uităm asta Sistemul economic de la Kiev depinde în mare măsură de ciclurile economice ale Rusiei și ale zonei euro, ale căror dificultăți cad inevitabil asupra economiei ucrainene: gândiți-vă doar la șocurile economice la care a fost supusă populația în trecut din cauza prețului prea mare de plătit către Gazprom pentru furnizarea de gaze.
În concluzie, s-ar putea spune că situația actuală și viitoare a Ucrainei poate fi rezumată în datele dinMIERE (Unitatea de Inteligență del Economist) care estimează un risc de țară de 5,3 (în a gamă variind de la 1 la 10 unde 1 indică riscul maxim și 10 cel minim). Deși 5,3 este o evaluare care este cu 0,1 puncte mai bună decât cea făcută în anul precedent, aceasta nu poate fi considerat încă liniștitor atât pentru Ucraina, cât și pentru potențialii ei investitori.
