UBI Banca, cu sprijinul științific al AICCON (Asociația Italiană pentru Promovarea Culturii Cooperării și Non-Profit), prezintă cea de-a șasea ediție a Observatorului UBI BANCA „Finanțe și sectorul al treilea”, înființat cu scopul de a monitorizarea starii si evolutiei nevoilor financiare ale diverselor subiecte care alcatuiesc Sectorul III.
Pentru al șaselea an consecutiv, continuă observarea principalelor tipuri juridice de organizații nonprofit, întreprinsă în 2011 cu analiza anuală a cooperării sociale, la care s-a adăugat de-a lungul anilor focalizarea pe asociații (2012), pe fundații ( 2013), asupra întreprinderilor sociale cu forma juridică a Srl (2014) și asupra hibrizilor organizaționali cu matrice cooperativă (2015).
Cea de-a șasea ediție a sondajului, referitor la anul 2016, a fost realizată printr-o analiză prin eșantion realizată prin administrarea unui chestionar de anchetă adresat, respectiv, managerilor a 250 de cooperative sociale și consorții de cooperative sociale și a 100 de asociații mari în ceea ce privește venituri (peste 50 euro).
Conform celor mai recente date (octombrie 2016, sursa: Unioncamere), în Registrul Afacerilor sunt înregistrate 22.744 de cooperative sociale. Registrul Cooperativelor Sociale al Ministerului Dezvoltării Economice, în schimb, numără 23.110 (februarie 2017).
Asociațiile italiene, pe de altă parte, numără un total de 269.353 (Istat, IX Recensământul Instituțiilor Non-Profit, date referitoare la 2011) și au un volum de venituri care depășește 31,6 miliarde de euro. Sunt 50 de asociații cu venituri de peste 100 de euro, dintre care au fost selectate cele 46.128 de entități care alcătuiesc eșantionul Observatorului, adică 17,1% din numărul total de asociații, care din punct de vedere al veniturilor reprezintă 91,0% din veniturile totale ale asociațiilor.
Accentul pe cooperativele sociale
Cea de-a șasea ediție a Observatorului UBI Banca „Finanțe și sectorul al treilea” oferă o imagine a cooperării sociale italiene care evidențiază, pe de o parte, o reducere, față de ediția anterioară a Observatorului, a previziunilor de stabilitate pentru 2017 în relațiile cu publicul (-2,4%) și, în general, o înrăutățire a previziunilor de venituri din granturi, acorduri, donații și relații cu Administrația Publică (o scădere cu -3,6% a previziunilor de creștere și o creștere de 6,8%) % din previziunile de scădere); pe de altă parte, o îmbunătățire a previziunilor de creștere (+1,6% față de anul precedent) și stabilitatea (+2,0% față de 2015) a veniturilor pieței, confirmând o orientare tot mai mare a cooperării sociale către piața de plată a cererii formată din cetățeni privați pentru a-și atinge sustenabilitatea economică.
Pe partea cererii (cooperativele sociale), în primul rând există o cerere din partea sistemului bancar pentru servicii bazate pe tehnologii digitale TIC și sprijin în ceea ce privește instrumentele de strângere de fonduri. Față de utilizarea serviciilor/instrumentelor puse la dispoziție de către instituțiile de credit cu care au relații, peste 9 din 10 cooperative sociale indică că au folosit servicii digitale, în timp ce în ceea ce privește solicitarea dezvoltării de noi instrumente/servicii de către băncilor, cererea principală (peste 7 cooperative din 10) vizează sprijinul pentru strângerea de fonduri (+2,8% față de anul precedent) care, mai general, poate fi interpretat ca o cerere de sprijin în ceea ce privește competențele financiare dintre care uneori a treia. organizațiile sectoriale nu sunt în totalitate stăpâne. Solicitările de împrumuturi au crescut în ansamblu (3,6% față de 2015, an în care atât cererile de împrumuturi pentru susținerea activităților, cât și pentru investiții înregistraseră un trend negativ). În special, 23,6% (+2,4% față de 2015) din cooperativele sociale declară că au folosit finanțare pentru investiții în ultimele 12 luni.
Interesant este punctul de vedere al cooperării sociale observat cu privire la problematica finanțelor cu impact social: puțin mai puțin de 1 cooperativă din 4 pretinde că cunoaște aceste instrumente, chiar dacă aceste cunoștințe sunt mai mult legate de conștientizarea existenței lor, mai degrabă decât la o perspectivă reală asupra mecanismului de lucru al acestor instrumente. Dintre cei care pretind că cunosc instrumentele de finanțare cu impact social, 7 din 10 susțin că sunt interesați să folosească aceste instrumente. În vederea implementării utilizării instrumentelor financiare cu impact social, cooperativele în cauză declară că este necesară aprofundarea, pe lângă cunoașterea instrumentului în sine, și a criteriilor utilizate pentru identificarea obiectivelor de impact social, tema din urmă. care astăzi, odată cu reforma sectorului al treilea (ln 106/2016), face obiectul discuțiilor atât la nivel ministerial (cu decretul de punere în aplicare aferent care va trebui să pună în aplicare ceea ce este prevăzut în textul reformei), cât și în cadrul lumea cooperării sociale, din ce în ce mai orientată spre înțelegerea instrumentelor și proceselor care vizează evaluarea impactului social pe care le generează.
Pentru anul în curs, cooperativele sociale se așteaptă și la o creștere a nevoilor financiare de investiții (+11,2% față de ediția precedentă). Dintre acele investiții de planificare (60,4% din eșantion) se confirmă autofinanțarea ca principală sursă de acoperire (40,9%, -6,4% față de anul precedent) pentru nevoile de dezvoltare și investiții.
În sfârșit, 40,4% consideră că înființarea unui fond de garantare dedicat este necesară pentru susținerea și creșterea cererii de investiții și, prin urmare, a cererilor de finanțare; procentul celor care, în schimb, consideră că în același scop este necesară extinderea ofertei de finanțare specializată este în creștere (21,2%, +8,4% față de 2015).
Accentul pe asociații
A doua parte a ed. a VI-a. al Observatorului raportează dovezile referitoare la asociațiile italiene, examinând diferențele și asemănările existente între asociațiile de promovare socială (APS), organizațiile de voluntariat (ODV) și alte forme de asociații nereglementate de legi speciale (cum ar fi, de exemplu, asociațiile culturale). și recreaționale), precum și cu privire la lumea cooperării sociale.
Asociațiile, și în special organizațiile de voluntariat, se caracterizează în principal prin previziuni pentru anul 2017 de stabilitate a relațiilor cu Administrația Publică și veniturile aferente. Asociațiile de promovare socială, în schimb, sunt subiecții cu cel mai mare procent (23,5%) în raport cu scăderea acestui tip de venituri. Pe de altă parte, majoritatea asociațiilor chestionate se așteaptă să nu aibă relații cu piața și, în consecință, să nu aibă venituri, confirmând caracterul general necomercial al asociațiilor italiene. Printre cei care se așteaptă la venituri pe piață, există însă o prognoză de stabilitate substanțială față de anul precedent. Prin încrucișarea previziunilor de venituri cu domeniile de activitate, reiese că sectorul „Activități sportive” este cel cu cele mai bune prognoze de creștere în ambele cazuri (25,0%), confirmând dinamismul și creșterea deja în curs de desfășurare a asociațiilor care operează în acest context.
Gradul de utilizare a serviciilor oferite de bănci și interesul în ceea ce privește dezvoltarea de noi instrumente din partea asociațiilor corespund cu ceea ce s-a observat pentru lumea cooperării sociale, deși evident cu procente diferite între cele două forme juridice. Tot în acest caz, de fapt, cele mai utilizate servicii sunt cele digitale (92,0%; +0,4% față de eșantionul de cooperative sociale), în timp ce principala orientare în materie de inovare în oferta bancară merge în direcția dezvoltării. a instrumentelor de sprijinire a strângerii de fonduri (84,0% față de 74,6% din cooperativele sociale). Doar 18,0% dintre asociații au făcut cereri de finanțare (-33,6% față de cooperativele sociale), din care 8,0% pentru investiții.
În cazul asociațiilor, atât nivelul de cunoștințe (3 din 10 asociații), cât și interesul pentru implementarea instrumentelor de finanțare cu impact social exprimat de asociațiile din eșantion (19,0% din asociații) sunt scăzute, în special pentru cea care privește asociațiile de promovare socială (respectiv 29,4% și 11,8%).
Pentru anul în curs, mai mult de jumătate dintre asociațiile chestionate se așteaptă la o creștere a nevoilor lor financiare de investiții (57,0%). Dintre cei care planifică investiții, autofinanțarea este principala sursă de acoperire (35,9%, -5 puncte procentuale față de cooperativele sociale) a nevoilor financiare prevăzute de asociații, urmată de veniturile de la entități private (34,0%).
Angajamentul UBI Banca față de Sectorul III
Întâlnirea anuală cu prezentarea sondajului de către „Observatorul UBI Banca pe Finanțe și Sectorul III” se înscrie într-un proces strategic de înțelegere și susținere mai eficientă a lumii non-profit lansat de UBI Banca în 2011 odată cu introducerea o structură organizatorică special dedicată gestionării relațiilor cu clienții aparținând sectorului nonprofit laic și religios. La sfârșitul anului 2016, în cadrul Proiectului Banca Unică și a Planului de Afaceri 2019/2020, a fost definită o nouă structură organizatorică și plasament pentru lumea instituțiilor, cu înființarea unei noi zone strategice denumită Comunitatea UBI cu scopul de a supravegherea și dezvoltarea domeniilor de afaceri și relațiilor comerciale legate atât de lumea sectorului al treilea și de economia civilă, cât și de organismele publice și sistemele asociative. Prin această evoluție, UBI Banca își propune să consolideze și să consolideze în continuare relația cu zonele de inserție, cu diverșii jucători și cu realitățile economice și sociale a căror expresie sunt, creând, în același timp, valoare comună pentru comunitățile de referință. Acest lucru se datorează promovării și sprijinirii inițiativelor sociale publice, private și private, unei incluziuni și implicări tot mai mari a comunităților locale, precum și împărtășirii abilităților și competențelor Grupului UBI Banca.
În acest context, Zona Comunitară UBI, prin Serviciul Sector al III-lea și Economie Civilă, își propune să susțină investițiile orientate spre impact social și să susțină trasee de antreprenoriat social legate de dezvoltarea locală, comunitară și a noilor lanțuri de aprovizionare, precum și să consolideze și să dezvolte rolul de partener strategic al organizațiilor din sectorul al treilea, atât laice, cât și religioase, capabil să le sprijine în urmărirea obiectivelor sociale și/sau pastorale și în procese de creștere durabilă.
Potrivit lui Vincenzo Algeri, șeful Zonei comunitare UBI al UBI Banca „Observatorul confirmă modul în care calitatea și diversificarea specializată a ofertei bancare sunt esențiale pentru construirea unei relații pe termen lung cu lumea întreprinderilor sociale și non-profit în general. Un sector care își confirmă rezistența și care continuă să crească mai ales pe piețele în care asistăm la declinul Administrației Publice. Odată cu noua zonă strategică comunitară UBI, UBI Banca își propune să fie partenerul de referință al diferitelor subiecte ale economiei sociale și civile capabile să susțină și să promoveze sinergii și forme de convergență între public, privat și social privat”.
„A șasea ediție evidențiază modul în care lumea cooperării sociale, în ciuda unui nivel încă scăzut de cunoștințe, este foarte interesată de aprofundarea instrumentelor care vizează impactul social”. – explică Guido Cisternino, șeful sectorului al treilea și economie civilă al UBI Banca – „Evident că multe vor depinde de rezultatele reformei sectorului al treilea, care ne așteptăm să deblocheze potențialul tuturor organizațiilor nonprofit și să promoveze difuzarea unui ecosistem alcătuit din modele hibride de intervenții de finanțare socială menite să susțină investiții orientate spre impact și soluții inovatoare capabile să răspundă noilor provocări sociale cu care ne confruntăm”.
„Banca pentru întreprinderi sociale nu este percepută doar ca un intermediar, ci ca un subiect care permite conexiuni și susține procesele de management și investiții.” – adaugă Paolo Venturi, Director AICCON – „Din acest motiv, provocarea în viitor va fi, și pentru sistemul bancar, să construiască platforme și ecosisteme de servicii care să susțină inovarea și dezvoltarea unui sector profund transformat”.
