Răzuiți bolovanul care cântărește pe conturile statului. Acesta va fi principalul obiectiv al Guvernului din septembrie până la sfârșitul mandatului, la doar nouă luni. Nu apare pe ordinea de zi, dar, după toate probabilitățile, mâine Consiliul de Miniștri va discuta problema strategie de atac al datoriei publice. Europa o cere, forțele politice care susțin Executivul în Parlament o cer. Adevărata problemă este găsirea unei căi care să nu compromită posibilitățile deja opace de a reveni la creștere. Prin urmare, nimic financiar: ar garanta noi venituri, dar este considerat „depresiv”. Pe lângă faptul că este mereu coșmarul PDL-ului.
Planul Grilli este pe masă pentru moment, dar va fi doar un punct de plecare. Există deja diverse ipoteze de măsuri suplimentare, avansate de partide și de economiști individuali, dar pentru a obține răspunsuri concrete din partea echipei profesorului va trebui să așteptăm luna viitoare, când va fi lansată și faza a doua a revizuirii cheltuielilor.
PLANUL GRILLI
Scopul este de a încasa 15-20 de miliarde pe an, puțin sub 1% din PIB. Odată cu decretul de dezinvestire (convergentă în primul episod al revizuirii cheltuielilor), Guvernul a pus deja în aplicare trei fonduri pentru a privatiza companiile municipale, a transfera activele alocate unor entități locale cu federalism de stat și a vinde aproximativ 350 de proprietăți publice. Pe planul imobiliar, însă, condițiile de piață creează multe probleme: lichiditatea în circulație este atât de redusă încât licitațiile riscă să fie pustii, și pentru că proprietățile care urmează să fie scoase la vânzare au un preț hotărât ridicat.
Un alt capitol al planului se referă la vânzarea participațiilor publice din Fintecna, Sace și Simest către Cassa depositi e prestiti (controlată de Trezorerie dar neconsolidată în conturile statului). Valoarea totală a tranzacțiilor ar trebui să fie în jur de 10 miliarde de euro.
DATORIA PUBLICA SI REGULI EUROPENE
Muntele de urcat este foarte înalt și continuă să crească. În mai, după contribuțiile la fondurile de salvare și împrumuturile acordate țărilor aflate în criză, datoria noastră a ajuns la 1.966 miliarde (123,4% din PIB), iar până în toamnă promite că va sparge zidul de 2.000 de miliarde. Guvernul intenționează să implementeze măsuri extraordinare pentru a atinge cel puțin pragul psihologic de 100%. Nu doar pentru a-i liniști pe investitori și pentru a reduce ponderea obligațiunilor de stat, ci și pentru că noile reguli europene stabilite odată cu Pactul Fiscal vor intra în vigoare pe 10 ianuarie, care impun „reducerea cu o douzecime parte pe an” a datoriei publice care depășește 60. % din PIB.
PROPUNEREA PDL
Depus deja atât în Cameră, cât și în Senat, proiectul pidiellini vizează anularea datoriilor a 400 de miliarde de euro în termen de cinci ani, creând un fond capabil să achiziționeze bunuri publice prin emiterea de obligațiuni cu rating ridicat. Planul a fost ilustrat ieri de secretarul Angelino Alfano premierului, care și-a exprimat aprecierea pentru contribuție.
PROPUNEREA LUI ASTRID
Mai puțin ambițios este proiectul curatat de 11 economiști de la fundația Astrid, printre care Giuliano Amato și Franco Bassanini, care ar dori să reducă datoria cu 180 de miliarde în opt ani (2,5% din PIB pe an). Din această sumă, 72 de miliarde ar proveni din vânzarea de proprietăți, 30 din valorificarea concesiunilor, 40 din vânzarea de participații (de la Eni la Enel, de la Finmeccanica la Poste Italiane) și 15 din impunerea instituțiilor de asigurări sociale a ordine profesionale pentru a crește investițiile în obligațiuni de stat pe termen lung. Și din nou: alte 16-17 miliarde ar putea proveni din impozitarea (o singură dată de 25%, 20% când este complet operațional) a capitalului clandestin din Elveția (cu care, totuși, ar fi necesar să se ajungă la un acord similar celui deja semnate de Marea Britanie și Germania) și 5 prin stimulente fiscale și descurajare pentru a prelungi scadențele și a reduce costul mediu al datoriei.
