La Roma o dată în viață, la Londra o dată pe an”, o maximă pe care ţara noastră trebuie să o submineze absolut. Turismul italian a revenit la creștere, cu fluxuri internaționale în creștere și cheltuieli medii în creștere. Sectorul valorează 5% din PIB și peste 6% din angajații țării. Cu toate acestea, dezechilibrele dintre o parte a țării și cealaltă rămân foarte mari și, chiar dacă nu avem rivali în interceptarea celor care călătoresc mânați de un interes puternic pentru artă și cultură, continuăm să fim deficitari în dezvoltarea segmentelor. cu valoare adăugată mare precum turismul de congrese și târguri.
Acestea sunt principalele date cuprinse în raport „Turismul în Italia. Cifre și potențial de dezvoltare” prezentat pe 11 decembrie la Roma de către Bankitalia. Raportul subliniază că Italia se numără printre țările „cu cea mai veche vocație turistică”, cu un patrimoniu artistic și natural de neegalat: gândiți-vă doar că, cu 54 din 1.092 de situri Unesco totale, a noastră este prima țară pentru locuri recunoscute ca patrimoniu al umanității. Ani de zile, însă, această comoară nu a fost exploatată și și astăzi pictura are culori clarobscur.
După o „criză” care a durat aproape douăzeci de ani, din 2010, sectorul turistic italian a început să se recuperezeparțial datorită îmbunătățirii competitivității prețurilor și tensiunilor geopolitice (care în unele cazuri au dus la amenințări cu atacuri teroriste) care au favorizat o deturnare a fluxurilor către Italia. „Din 2011 – a explicat el Fabio Panetta, Director General adjunct al Băncii Italiei – veniturile din turismul internațional au revenit la creșterea într-un ritm rapid, cu peste 30% până în 2017. Decalajul față de cerere s-a redus, generând o pierdere față de câștiguri potențiale de aproximativ 1,5 miliarde pe an în medie”.
Cheltuielile străinilor au început să crească din nou cu procente foarte respectabile: „4,3 la sută pe an în medie față de 0,8 în deceniul precedent”. În ciuda acestui fapt, decalajul de creștere în ceea ce privește cererea potențială de servicii turistice a rămas negativ din cauza puținei atenții acordate planificării strategice, a incapacității de a promova imaginea țării și a investițiilor publice reduse în sector. Soldul aferent deplasărilor în balanța de plăți a crescut și el, ajungând la 2017% în 0,9.
Datele pozitive sunt așadar acolo, dar în spatele lor se ascund dezechilibre orice altceva decât secundare, legate mai ales de calitatea și distribuția turismului în țara noastră.
BIBANÉ STRĂINI VIN ÎN ITALIA
Din 2010 până în 2017, turiștii străini și-au recăpătat interesul pentru vacanțele în Italia, care a devenit una dintre destinațiile preferate de călători pentru sărbători culturale (+9% anual). În reducere în schimb i calatorii de afaceri, cea mai remunerativă dintre toate, a scăzut pe ponderea totală de la 22 la 14%.
Dar de unde vin turiștii străini care și-au redescoperit dragostea pentru țara noastră? Cel mai din țări din afara UE (41,5% în 2017). Cea mai mare creștere a implicat călătorii din SUA, Canada, Australia, Japonia și China. De subliniat că, în ultimele trei luni, și turismul intern a înregistrat semne încurajatoare.
UNDE MERGE TURISTII STRAINI
În general, cei care vin în țara noastră o fac pe perioade scurte (în medie trei zile și jumătate) și se concentrează pe zone specifice. Este suficient să spunem că numai primele 20 de muzee italiene colectează peste 30% din vizitele anuale ale celor 5 de structuri muzeale italiene.
Nu este o coincidență că studiul Băncii Italiei subliniază că cheltuielile turistice sunt distribuite neregulat pe întreg teritoriul. Detaliat, Nord-Est și Centru interceptează majoritatea fluxurilor determinat de prezența Romei, Florenței și Veneției, cu o incidență a cheltuielilor străinilor crescând la 2017, respectiv 27% în 33. Nord-Vestul s-a consolidat recent, ajungând la 25 la sută din cheltuieli datorită evenimentelor majore găzduite de Milano și Torino.
Mezzogiorno este mult în urmă. „Deși zona reprezintă 78 la sută din coastele italiene, găzduiește trei sferturi din teritoriul aparținând parcurilor naționale și găzduiește mai mult de jumătate din siturile arheologice și aproape un sfert din muzee - subliniază Bankitalia - în 2017 cheltuielile străinilor în Sud a fost egal cu doar 15% din total”.
Factorul îngrijorător se opune subdimensionării Mezzogiorno fenomen de supraturism, care în orașe precum Veneția, Florența și Roma, creează probleme serioase legate de protejarea patrimoniului artistic.
POLITICI DE TURISM
Reforma muzeelor de stat lansată în 2014 este un exemplu pozitiv pentru Banca Italiei care urmărește „întărirea capacității structurilor muzeale de a promova și valorifica patrimoniul artistic”, sporind, de asemenea, satisfacția vizitatorilor. În acest context, însă, mai sunt de făcut, lansarea de strategii politice menite să îmbunătățească dotarea capitalului uman angajat (nivelul de educație al lucrătorilor și managerilor este mai scăzut decât media europeană) și să compenseze lipsa infrastructurilor de transport. , esential pentru a da un impuls decisiv turismului. De asemenea, este necesară depășirea dualismului Stat-Regiuni, dezechilibrat față de acestea din urmă, în managementul sectorului, definindu-se o relație clară vizând crearea unei politici publice de dezvoltare.
„Valorarea deplină a resurselor turistice ale Italiei necesită ca angajamentul operatorilor să fie susținut de politici sectoriale și transversale adecvate. Este o condiție esențială pentru succesul unui sector ale cărui averi sunt strâns legate de calitatea serviciilor publice și de eficiența structurilor fizice și imateriale”, a spus Panetta, concentrându-și atenția mai ales pe implementarea tehnologiilor digitale.
CAZUL AIRBNB
Aterizarea in tara noastra a Airbnb a crescut concurența, a favorizat pătrunderea tehnologiilor digitale și a accelerat efectul de „recompunere a ofertei hoteliere către cele mai calificate structuri”. În general, impactul asupra celor trei stele, din punct de vedere al cifrei de afaceri și al rentabilității, a fost limitat, dar pozitiv „reflectând mai ales o intensitate mai mare a procesului de selecție care a permis celor mai bune companii să supraviețuiască”, se arată în raport.
În timpul prezentării analizei, au existat însă momente de tensiune între Matteo Frigerio, country manager pentru Italia al Airbnb și Alessandro Massimo Nucara, director general al Federalberghi. De altfel, acesta din urmă nu a omis să sublinieze modul în care pe piață sunt 500-600 de milioane de bani nedeclarați, cu o prezență masivă de squatters care, din cauza controalelor slabe la care sunt supuși, generează concurență neloială pe piață, pentru a în detrimentul hotelierii.
