Semne de dezgheț între Ankara și Bruxelles. Turcia a semnat un acord cu UE pentru a permite guvernelor europene să trimită înapoi imigranții ilegali care trec granița UE de pe teritoriul turc. În schimb, a fost semnat un alt acord pentru a începe negocierile privind eliminarea obligativității vizelor pentru vizitatorii turci în Europa. Un rezultat definit drept „istoric” de ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, care a semnat documentele ieri la Ankara cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstroem. „Ușa către o Europă fără vize este acum deschisă – a comentat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan -. Vom respecta fără îndoială toate angajamentele asumate”. Acordul de readmisie va intra în vigoare la trei ani de la ratificarea sa de către Marea Adunare a Turciei, nu înainte de 2017. În această perioadă, cetățenilor turci ar trebui să li se permită să intre în UE fără viză.
Noul acord marchează un pas important pe drumul care ar putea conduce Uniunea Europeană să accepte cererea de aderare a Turciei. „Sunt sigur că, între iulie și decembrie 2014, președinția italiană a UE va fi foarte pregătită să dea un impuls acestor negocieri care au fost întrerupte de prea mult timp”, a declarat ieri Franco Frattini, președintele SIOI (Societatea Italiană pentru Organizarea Internațională). , în cadrul unei conferințe organizate la Roma în prezența ambasadorului Turciei în Italia, Hakki Akil.
În octombrie anul trecut, Bruxelles-ul a redeschis negocierile cu Ankara, care erau blocate de trei ani. Turcia este candidată din 1999, dar negocierile, începute oficial abia în 2005, s-au dovedit a fi cele mai dificile cu care a trebuit vreodată să se confrunte un aspirant membru al UE. În special, Ankara suferă de pe urma rezervelor Franței și Germaniei, pe lângă lipsa de înțelegere cu Ciprul, a cărui armata turcă a ocupat partea de nord din 1974. Pe primul front însă se deschid câteva licăriri: din nou ieri , Erdogan a anunțat că în ianuarie va vizita Bruxelles și că în zilele de 27 și 28 aceleiași luni îl va primi în Turcia pe președintele francez François Hollande.
„Ankara este fundamentală pentru stabilizarea politică a Orientului Mijlociu – a subliniat din nou Frattini -, gândiți-vă doar la îmbunătățirea relațiilor cu Kurdistanul irakian, la rolul pe care acesta l-a putut juca în Caucaz, unde trăim momente de dificultate în relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan, la capacitatea acesteia de a realiza o normalizare a relațiilor cu Israelul și de a juca un rol important în Marea Mediterană și în criza siriană”. În plus, pe plan economic, fostul ministru de externe a amintit că Turcia este „un adevărat hub prin care trec infrastructurile esențiale pentru securitatea energetică a Europei”.
Poziționarea actuală internațională a Ankarei reflectă rezultatele obținute în materie de creștere: „În ultimii 10 ani am mai mult decât triplat PIB-ul, care a trecut de la 232 la peste 800 de miliarde de dolari – a precizat Akil -. Raportul nostru datorie/PIB a scăzut de la 90 la 36% și acum exportăm în 142 de țări. Această evoluție ne-a forțat să acționăm în favoarea stabilității politice în Orientul Mijlociu, fără de care, în viitor, creșterea noastră ar fi sortită să se oprească”.
