Şase primele 100 de zile reprezinta o etapa importanta pentru orice administratie, acest lucru este cu atat mai adevarat in cazul Președinția lui Trump, având în vedere ambiguitatea programului său electoral și provocările constante care i-au însoțit campania prezidențială. Trump a reiterat în repetate rânduri că una dintre primele sale mișcări va fi răsturnarea reformei sănătăţii, mult dorit de președinția Obama, și să vrea să construiască un zid la granița cu Mexic. Vor exista însă și alte decizii care vor cataliza atenția piețelor financiare, care până acum au fost foarte binevoitoare față de acestea.
În primul rând, președintele va trebui să prezinte Congresului propunerea sa de buget pentru 2018. Având în vedere disponibilitatea lui de a reduce povara fiscală, orice stimul economic suplimentar va determina o creștere a deficitului public din PIB, care este în prezent în jur de 3,2%. Prin urmare, va fi crucial să înțelegem cât de mari vor fi investiții în infrastructură pe care noul președinte a promis în repetate rânduri că o va face.
În al doilea rând, Trump va trebui să prezinte detaliile sale reforma fiscală, anunțat în mod repetat în ultimele luni. Acest lucru ar trebui să asigure o drastică reducerea impozitării atât pe venitul persoanelor fizice cea a afacerilor. Primul ar vedea cu putere tarife reduse impozite care ar merge de la șapte (10, 15, 25, 28, 33, 35 și 39,6) la trei (10, 20 și 25) împreună cu un important creșterea deducerilor, care ar fi ridicat de la 6.300 USD la 25.000 USD pentru cei singuri și de la 12.600 USD la 50.000 USD pentru cuplurile căsătorite.
De asemenea afacerilor ar vedea redus rata lor de la 35% la 15%, parțial compensat deeliminarea multor deduceri, inclusiv cea a cheltuielilor cu dobânzile, care poate nu va fi pe placul sistemului bancar. Multinaționalele ar avea, de asemenea, posibilitatea repatrieze profiturile acumulate în străinătate plătind o rată de doar 10%.
Toate acestea, potrivit Centrului de Politică Fiscală, ar duce la creșterea datoriei-PIB de 155% în următorii 20 de ani în lipsa unei reduceri drastice a cheltuielilor publice și fără a ține cont de costul mai mare al dobânzii la datorie și de efectele macroeconomice ale manevrei (creșterea consumului și a economiilor dar și o excludere a investițiilor).
Cu toate acestea, aspectul cel mai dezbătut al reformei fiscale este cel notoriu taxă majoră de frontieră. Pe scurt, ar fi vorba de excluderea exporturilor din baza de impozitare (și în varianta cea mai extremă și a investițiilor) și de a permite deductibilitatea doar a costurilor interne și deci nu a importurilor.
Potrivit lui Paul Ryan, membru al comitetului de tranziție al lui Trump și unul dintre principalii susținători ai reformei, acest lucru ar alinia legislația americană cu cea a multor țări, care favorizează industria autohtonă și încurajează exporturile. Cu toate acestea, o astfel de abordare, pe de o parte, riscă să provoace o apreciere accentuată a dolarului (20%), ceea ce în parte ar neutraliza efectele pozitive ale noii baze de impozitare, pe de altă parte ar putea determină multe țări să ia măsuri de răzbunare (Banca Mondiala). În plus, toată reforma ar avea unele efecte redistributive extraordinare în favoarea unor sectoare și a claselor mai înstărite.
În al treilea rând, Trump va trebui să decidă ce măsuri să întreprindă împotriva ambilor tratate comerciale criticat în mod repetat în timpul campaniei electorale (Parteneriatul Trans-Pacific - Tpp și Acordul de Liber Schimb Nord-American - Nafta), și mai general asupra politicilor comerciale pe care Statele Unite vor dori să le adopte pe bază bilaterală.
Acestea ar putea deprima și mai mult fluxurile comerciale internaționale, care după criza din 2007/2008 nu au mai început să crească niciodată ca înainte, când deveniseră motorul dezvoltării mondiale. Efectul de recesiune al măsurilor protecționiste ar putea fi și mai puternic în cazul represaliilor din partea țărilor cu o piață internă foarte mare, precum China, Germania și poate Europa, dacă aceasta din urmă are puterea politică să reacționeze.
Un scenariu așadar cu multe necunoscute care ar putea scurta luna de miere de care se bucură mulți președinți. În mod eficient piețele financiare, după mahmureala post-electorală, ar putea anticipa efectele negative ale politicilor implementate de Trump cu mult înainte ca acestea să-și exercite efectele reale și mai presus de toate cu mult înainte de ceea ce mulți prevăd astăzi.
Acest text este publicat și pe site lavoce.info.
