Acțiune

Tranziție ecologică: Pnrr-ul italian este unul dintre cele mai puțin verzi din Europa, chiar dacă respectă standardele UE

În UE, doar Letonia a alocat o cotă mai mică din Pnrr tranziției ecologice - Planul italian include 108 măsuri împărțite în 4 categorii

Tranziție ecologică: Pnrr-ul italian este unul dintre cele mai puțin verzi din Europa, chiar dacă respectă standardele UE

Il Pnrr italian alocă pentru tranziția ecologică 71,7 miliarde de euro, Și anume valoarea 37,5% din totalul de 191,5 miliarde. O cifră în sine mare, dar – la o inspecție mai atentă – puțin mai mare decât minimul cerut de Bruxelles, care impune ca cel puțin 37% din plan să fie alocat proiectelor verzi.

În întreaga Uniune Europeană – după cum subliniază unul recent articol de la Observatorul privind conturile publice italiene regizat de Carlo Cottarelli - numai Letonia și-a alocat o parte mai mică din Pnrr pentru tranziția ecologică. La Germania depășește 40% și cel Franța trece peste 45%. În prima poziție se aflăAustria, care este aproape de 60%.

În detaliu, investițiile planificate de țara noastră în acest sector sunt împărțite în 108 interveni – continuă Observatorul IPC – dintre care 55 au considerat 100% verde și 53 doar 40%.

Măsurile verzi ale planului pot fi grupate în patru categorii de intervenții.

Transport și infrastructură verde

Cea mai mare pondere se referă la infrastructurile pentru mobilitate durabilă (în mare parte șine și mijloace de transport), pentru care a fost alocat 40% din totalul resurselor, aproximativ 29 de miliarde. 20,5 miliarde sunt destinate transportului feroviar, din care 13,2 pentru extinderea căii ferate de mare viteză. În schimb, aproximativ 7,1 miliarde sunt alocate pentru transportul urban durabil, inclusiv pistele de biciclete care primesc finanțare în valoare de 600 de milioane). În comparația europeană a PNRR-urilor, Italia este țara care investește cel mai mult în mobilitate durabilă (aproximativ jumătate din total).

eficienţă

Ei urmaresc, cu 31%, măsuri de eficiență, adică cele care presupun un consum mai mic de energie și apă și care constau în principal în cheltuieli pentru îmbunătățirea clădirilor ( Super bonus 110% este cea principală) și rețelele de electricitate și apă. 2,1 miliarde sunt alocate pentru eficiența energetică a clădirilor publice.

În plus, 3,6 miliarde merg la consolidarea retea inteligenta, care urmăresc eficientizarea sistemului de distribuție a energiei electrice.

Energie regenerabilă

În mod surprinzător, însă, investițiile în energie regenerabilă contează doar pentru 13,8% din total. Centralele de energie solară sunt cei mai mari beneficiari (4,6 miliarde). Urmează investițiile în biomasă (1,9 miliarde), energie eoliană (755 milioane) și infrastructură de reîncărcare electrică (740 milioane).

Lucrări de prevenire

Restul 15% constă în lucrări de prevenire a mediului. Cea mai mare investiție (aproape 6 miliarde) include diverse intervenții care vizează adaptarea, prevenirea și gestionarea risc de inundații.

cometariu